Este destul de clar ca unii oameni ajung sa invidieze Divinitatea cea creatoare a lumii noastre si incearca sa repete ei insisi miracolul, macar la un nivel mai redus. Astfel iau nastere ecosisteme artificiale, multe dintre ele in scopul pozitiv de cercetare a limitelor vietii. In schimb, altele sunt concepute cu finalitate pur decorativa, dar trebuie sa recunoastem ca exista asemenea realizari echivalente cu performante stiintifice remarcabile.
Pluralul creatiei
Cercetatorii americani Joe Hanson si Clair Folsome au inventat ceea ce au numit ecosfera, realizare intrata in atentia NASA. Doua motive declarate au suscitat acest interes. Primul: modelul miniatural al planetei noastre poate furniza informatii pentru programul „Misiunea NASA pentru Terra”, care studiaza biosfera Pamantului. Al doilea: s-ar putea obtine informatii pretioase despre sistemele biologice necesare la construirea statiilor spatiale destinate sistemului nostru solar.
In linii mari, ecosfera reprezinta o maniera foarte simpla de interactiune intre lumea animala si cea vegetala, pe de o parte, si cel mai pretios element de pe planeta – apa – pe de alta parte. Pentru ca aceasta inventie este alcatuita din alge, creveti si cateva pietricele, toate plasate in apa de mare filtrata si inchise ermetic intr-o sfera de sticla. Un mic univers captiv, care poate trai astfel doar hranindu-se cu lumina, timp de ani de zile!
O baterie ecologica
Ecosfera constituie si un gen de experiment continuu, in cadrul caruia crevetii ar putea reprezenta rasa umana. Cu o precizare importanta: semnificatia acestei substitutii ar fi ca oamenii traiesc sub amenintarea constanta a disparitiei. De aceea, ecosfera ne ajuta sa constientizam importanta vitala a echilibrului mediului nostru. Desi comparatia e intrucatva discutabila, deoarece varietatea de creveti aleasa are particularitatea ca acestia nu se lupta intre ei; ceea ce nu e valabil pentru om, din nefericire.
Totodata, e fascinant modul de functionare a ecosferei. Ea e o baterie ecologica, acumuland energie din lumina, pentru a o transforma in energie biochimica. Prea multa lumina provoaca o consumare accelerata a substantei nutritive de catre alge, iar fara lumina nu se poate obtine hrana pentru creveti. Crevetii folosesc oxigenul din apa si se hranesc cu alge si cu bacterii. La randul lor, bacteriile transforma deseurile animale in nutrimenti consumati de alge. Crevetii si bacteriile produc oxidul de carbon de care algele au nevoie la fabricarea oxigenului. Un echilibru perfect, ce nu presupune ca elementele vii sa se manance intre ele.
Perpetuum mobile pentru viata