\\ Home Page : Articolo : Stampa
Exclusiv Stiinta si Societate: CUTREMURUL CEL MARE! Ultima Parte.
By Admin (from 03/02/2011 @ 08:00:49, in ro - Stiinta si Societate, read 2142 times)

... CONTINUA.

Bucurestiul – „veriga slaba”

 In Romania, hipocentre seismice care par mai putin amenintatoare se situeaza in zonele Mehedinti, Timisoara, Arad, Somes si Fagaras. Pericolul major ramane Vrancea, loc de intalnire a doua falii, unde blocurile litosferice se agreseaza reciproc, foarte puternic. Violenta cutremurelor vrancene mari se face resimtita pe o arie foarte mare, aproximativ intre Moscova si Istanbul! Totusi, pe directia de propagare a undelor seismice, Bucurestiul s-a dovedit cel mai vulnerabil. Structura nisipoasa si cu multe panze freatice a subsolului duce la reactii imprevizibile, acesteia adaugandu-i-se gradul ridicat de incarcare cu diverse constructii si structuri, dintre care unele sfideaza orice reguli de securitate.

Potrivit prof. dr. ing. Dan Lungu, directorul INCERC Bucuresti, la un cutremur mare, in Bucuresti „pagubele umane si materiale ar fi mult mai mari decat la cutremurul din martie 1977”. Idee intarita de Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica a Pamantului: „Dupa 1970 nu s-a mai respectat gradul de seismicitate in constructii. Adica s-a facut economie la materiale din structura de rezistenta si aici pot aparea probleme”. Mai mult, prefectul Mioara Mantale remarca faptul ca „Nu exista coordonare si colaborare intre departamentele situatiilor de urgenta (...). La ora actuala, cu dotarile existente si personalul abilitat, putem acoperi doar 50% din necesarul orasului”. Un oras in care traiesc (neoficial) peste 2 milioane de oameni.

Un seism numit Naruja, in 2011?

Hartile seismice cu zonare si microzonare a teritoriului tarii sunt in Romania foarte avansate. Cele din 1993 sunt folosite actualmente de constructori, conform declaratiilor dr. ing. Traian Moldoveanu, director stiintific la GEOTEC. Revenim la Bucuresti, unde intensitatea creste cu un grad fata de Vrancea. Spuneam ca aici, nisipurile, pietrisurile, argilele si cele cinci niveluri de panze freatice (care merg pana la 1500 metri in profunzime, abia acolo aparand stratul dur) amplifica seismele si accelereaza unda acestora.

Zonele cele mai active in acest sens sunt Magurele, Militari, Panduri, Casa Presei, Pantelimon si Balta Alba. Urmeaza Metalurgiei, Unirii, Berceni, Magheru. Pe de alta parte, vechimea majoritatii constructiilor si intretinerea lor precara fac vulnerabile si alte zone, cum sunt Grivita, Calea Victoriei sau centrul vechi al Capitalei. Epicentrul unui seism vrancean major s-ar situa (ca si in 1977) in zona satului Naruja, cu posibilitatea de producere de 90%, pana in 2011. Magnitudinea ar fi de cel putin 7,5 grade si ar dura mai putin de 2 secunde. Totusi, cu efecte catastrofale: peste 19.860 de gospodarii, blocuri de apartamente si institutii publice distruse, circa 160.000 de victime noaptea sau 10.000 ziua, potrivit estimarilor oficiale realizate numai la nivelul judetului Vrancea.

Educatia poate salva vieti

Contextul luat in discutie cu mai mult interes la fiecare inceput de martie nu ar trebui tratat nici cu panica, nici cu fatalism. Realisti si lucizi, specialistii dau de inteles ca nu se pune problema daca vom avea parte de un cutremur puternic, ci cand anume. Motiv pentru care trebuie luate toate masurile de precautie. Date fiind numeroasele tipuri de cauze declansatoare, nu e cazul sa vorbim, nici macar in gluma, despre anticipari ori premonitii (gen Ion Istrate sau Hancu). In schimb, de mare folos ar fi o educatie si o informare reala si corecta a populatiei, incepand cu preconizata introducere in gimnaziu si in liceu a educatiei antiseismice si terminand cu reabilitarea imobilelor care prezinta risc seismic ridicat.

Modificarea legislatiei si convingerea locatarilor ca nu trebuie sa se abandoneze hazardului isi gasesc un oarecare sprijin chiar in natura. Pe 14 si 15 februarie, in Vrancea s-au produs doua cutremure de 4 si respectiv 4,4 grade Richter si alte peste zece, mai slabe, ceea ce e de presupus ca a generat si macar o usoara descarcare de energie subterana latenta. Semn ca putem spera, eventual, la un viitor seismic mai bland decat s-a prognozat. Pana cand? Vom trai si vom vedea! Iar pentru a fi ceva mai stapani pe noi, putem consulta brosurile si ghidurile agentiilor guvernamentale (inclusiv on-line, pe cel al Crucii Rosii), unde ni se indica ce trebuie sa stim si cum sa reactionam in caz de cutremur.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU - Sursa: magazin.ro