Atunci când o furnica se lupta cu un intrus dintr-o alta colonie, ea îi retine mirosul si transmite informatiile legate de acesta celorlalti membri din colonie. În acest mod, fiecare individ din grup poate identifica ulterior inamicul.

Pentru multe specii de furnici, secretul mentinerii coeziunii unei colonii sta în chimie. Membrii unui astfel de grup se identifica între ei cu ajutorul unei "semnaturi chimice" care acopera corpul fiecarui individ.

Descoperirile vin în urma unui studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea Melbourne din Australia. Cercetarea s-a bazat pe monitorizarea furnicilor-tesatoare tropicale (Oecophylla smaragdina), care traiesc în copaci, unde formeaza colonii de pâna la 500.000 de membri. Astfel, s-a observat ca atunci când membrii unei colonii simt o "semnatura" necunoscuta o percep automat ca pe un inamic sau un invadator.

Furnicile însarcinate cu apararea coloniei reactioneaza mult mai violent atunci când întâlnesc inamici cu care câteva dintre lucratoare se întâlnisera anterior.

Mai mult, cercetatorii au explicat ca furnicile din colonie sunt capabile sa reactioneze ca urmare a unei atentionari venite din partea unui singur membru, care se întâlnise cu inamicul în trecut.

Oamenii de stiinta spun ca, prin analogie cu lumea umana, aici ar fi vorba despre un fel de "întelepciune colectiva" a furnicilor.

Sursa: BBC via descopera.ro

Puterea minunata a vietii: plante care au încoltit dupa 30.000 ani. Spre surpriza tuturor, semintele stravechi au încoltit odata ce li s-au oferit conditii propice în laboratoarele Academiei Nationale de Stiinte din Moscova.

Semintele plantei Silene stenophylla, o ruda a plantei gusa-porumbelului (Silene vulgaris) din flora României, au fost descoperite pe malurile fluviului Kolîma, în apropiere de un sit paleontologic foarte bogat în fosile de mamuti.

Înainte de descoperirea acestor seminte, care prezentau înca potential de germinare, recordul fusese detinut de câteva seminte de palmier cu vechimea de circa 2.000 ani, descoperite în ruinele fortaretei Masada din Israel.

Echipa de cercetatori condusa de profesorul David Gilikinsky (decedat din nefericire la câteva zile dupa descoperire), a identificat semintele în cauza, în circa 70 de vizuini de popândai, care le strânsesera în urma cu multe milenii, pe post de rezerva de alimente pentru iarna.

"Toate vizuinile stravechi au fost descoperite la adâncimi care variau între 20-40 metri fata de suprafata actuala a solului, fiind depozitate în straturi de sol care mai contineau resturi fosile de mamuti, rinoceri lânosi, bizoni, cai salbatici, cerbi, precum si resturi fosilizate de plante. Prezenta unor straturi verticale de gheata demonstreaza ca toate aceste resturi, inclusiv semintele de Silene stenophylla, s-au aflat permanent în stare înghetata", declara paleontologii rusi.

Popândaii arctici au depozitat semintele în cele mai reci "camere" ale vizuinilor lor multi-compartimentate, iar semintele au ramas congelate timp de peste 30.000 ani.

"Acesta este de departe cel mai extraordinar exemplu de longevitate descoperit pâna în prezent lîn lumea vie", declara entuziasmat Robin Probert, directorul departamentului de conservare din cadrul celebrei UK's Millenium Seed Bank.

Conform teoriei emise de cercetatorii rusi, tesutul celulelor semintelor contine mari cantitati de sucroza, care avea rolul de "hrana" pentru viitoarele plante.

Dar aceste zaharuri au si proprietati conservante, fiind cunoscute pentru capacitatea lor de a conserva dozele de vaccinuri chiar si în climatul cald al Africii, fara a mai fi nevoie de depozitarea vaccinurilor în frigidere.

Planta Silene stenophylla creste înca în tundrele siberiene, iar cercetatorii care au comparat exemplare actuale cu cele de acum 30.000 ani, au descoperit unele mici diferente la nivelul formei petalelor si organelor sexuale ale florilor, diferente pentru care înca încearca sa gaseasca o explicatie.

Sursa: BBC News via descopera.ro

Gena este numita GPR120, iar specialistii spun ca ea este responsabila pentru aparitia unor boli ale ficatului, ca urmare a acumultarii celulelor adipoase în aceasta zona.

Într-o prima etapa, studiul a fost realizat pe doua grupuri de soareci care au primit hrana grasa. Un grup a fost format din soareci carora specialistii le-au dezactivat gena GPR120 si un altul în care gena a ramas activata. Astfel, cercetatorii au aflat ca soarecii care aveau gena dezactivata au luat în greutate cu 15% mai mult decât cei din celalalt grup. Totodata, la cei cu gena dezactivata s-a constat ca nivelul total de grasime acumulata a fost dublu fata de cel al soarecilor cu gena normala. În plus, s-a constat ca soarecii cu gena GPR120 dezactivata au prezentat simtome de diabet si steatoza hepatica.

Atunci când ambele grupruri au primit mâncare cu un nivel scazut de grasimi, nu s-au înregistrat diferente mari de greutate între soareci, studiul sugerând ca gena este puternic asociata cu obezitatea legata de dieta.

În a doua etapa a studiului, specialistii au comparat efectele genei asupra oamenilor. În aceasta etapa au fost implicati 6.900 de europeni obezi care consumau regulat mâncare grasa si alti 7.650 de oameni care aveau o dieta sanatoasa. Cercetarea a indicat ca aceasta mutatie a genei este întâlnita la 2,4% dintre persoanele obeze si 1,3% dintre indivizii care au o dieta sanatoasa. De asemenea, în urma rezultatelor, specialistii au concluzionat ca cei care detin aceasta mutatie au cu 60% mai multe sanse sa devina obezi, comparativ cu restul indivizilor.

Sursa: The Mainichi Daily News via descopera.ro

Experimentele efectuate pe soareci si pe sobolani au aratat ca reducerea masiva a numarului de calorii consumate a dus la prelungirea vietii acestora, însa acest experiment nu poate fi reprodus pe oameni.

Acum, cercetatorii de la National Institute of Aging din SUA au descoperit ca persoanele care nu consuma niciun fel de aliment timp de o zi sau doua beneficiaza de un efect de protejare a creierului de afectiunile degenerative.

Profesorul Mark Mattson, conducatorul laboratorului de neurostiinte al institutului, a declarat: "Reducerea numarului de calorii poate proteja creierul, însa efectul nu poate fi obtinut prin reducerea cantitatii de mâncare consumate. Cea mai buna varianta este adoptarea unor perioade de post total, în care nu se consuma nimic, alternate cu perioade în care se poate consuma orice".

Cercetatorii au descoperit ca atunci când cantitatea de calorii consumate este redusa drastic se observa cresterea cantitatii de substante chimice din creier ce au rolul de mesager celular. Aceste substante au un rol important în stimularea cresterii neuronilor din creier, proces ce contracareaza efectul afectiunilor precum Alzheimer sau Parkinson.

"Celulele creierului sunt supuse unui stres ce produce un efect similar celuia pe care exercitiul fizic îl are asupra celulelor din muschi. Asadar, efectul este unul pozitiv", a explicat Mattson.

Descoperirea a fost prezentata în cadrul unei conferintei anuale a American Association for the Advancement of Science, ce a avut loc în Vancouver.

Sursa: The Guardian via descopera.ro

Scopul acestei cercetari este acela de a obtine carne printr-o metoda mai eficienta decât cresterea animalelor, care are o eficienta scazuta (cca. 15%) si afecteaza puternic mediul înconjurator. Prin aceasta metoda, eficienta ar putea ajunge la 50%.

Conform declaratiilor prof. Mark Post, conducatorul proiectului, utilizarea carnii sintetice ar putea reduce impactul ambiental al productiei de carne cu pâna la 60%.

Cercetatorii au reusit sa obtina în laborator fâsii subtiri de tesut muscular, cu lungimea de cca. 2 cm, latimea de 1 cm si grosimea de 1 mm. Bucatile au culoarea alba si arata oarecum ca fâsiile de calamar.

Amestecându-le cu sânge si grasime obtinuta, de asemenea, în laborator, vor rezulta hamburgeri sintetici, pe care cercetatorii intentioneaza sa îi obtina pâna la sfârsitul acestui an.

Gustul este, deocamdata, fad, iar cercetatorii afirma ca mai au de lucru pentru a obtine o carne cu aroma corespunzatoare. Apoi, e necesara rafinarea metodei pentru a spori randamentul.

Unii oameni de stiinta considera ca fabricarea carnii sintetice este o alternativa sustenabila la cresterea animalelor, mai ales în conditiile în care cererea de alimente creste mereu. Se estimeaza ca, în urmatorii 50 de ani, productia de alimente va trebui sa se dubleze, pentru a face fata cererii generate de cresterea populatiei planetei, în conditiile în care schimbarile climatice, lipsa apei si urbanizarea crescânda vor face tot mai dificila obtinerea hranei.

Alti specialisti sunt, însa, îngrijorati de continutul de substante antibiotice si antifungice care vor trebui utilizate pentru a asigura conservarea acestei carni sintetice si cred ca problema ar putea fi solutionata mai degraba prin reducerea consumului de carne în rândul populatiei tarilor dezvoltate.

Sursa: BBC News via descopera.ro

Decizia a fost anuntata dupa doua luni de dezbateri intense, dupa ce oficialii SUA au solicitat ca anumite aspecte ale cercetarii sa nu fie publicate, datorita riscului ca acestea sa fie folosite de teroristi. Conform declaratiilor expertilor, boala creata în laborator are potentialul de a ucide miliarde de oameni. Cu toate acestea, creatorul acesteia, dr. Ron Fouchier, a cerut ca studiul sa fie publicat necenzurat, pentru ca va ajuta la prevenirea si la tratarea acestor tulpini gripale în cazul în care acestea vor aparea în urmatorii ani.

Specialistii OMS sustin publicarea cercetarii, decizia fiind anuntata în urma discutiilor purtate de 22 de experti din întreaga lume. Cei mai multi dintre acestia considera ca riscul utilizarii studiului de catre teroristi este mult mai mic decât riscul ca aceste tulpini sau unele similare sa apara în natura. De aceea, recomandarea lor a fost ca studiul sa fie publicat necenzurat, pentru a permite identificarea si studierea detaliilor care ar putea ajuta la descoperirea virusurilor ce au potentialul sa provoace o pandemie înainte ca acest lucru sa se petreaca.

Forma naturala a gripei aviare a infectat milioane de pasari, mai ales în tarile sarace din Asia. Aceasta nu se transmite usor la oameni, însa atunci când se transmite, are o rata a mortalitatii ridicata. Daca virusul ar dezvolta capacitatea de a infecta oamenii mai usor si pe cea de a se transmite de la om la om, ar putea ucide milioane de persoane.

Din cele 600 de cazuri umane de H5N1 înregistrate pâna acum la nivel mondial, peste 50% au fost letale. Cercetatorii cred ca aceasta este cea mai letala forma a gripei întâlnita pâna acum. Cea mai devastatoare epidemie din istorie, epidemia de gripa din 1918, care a dus la moartea a 50 de milioane de persoane la nivel mondial, a fost provocata de o tulpina cu rata mortalitatii de 2%.

Cercetarea ce a dus la conceperea unei forme extrem de letale a H5N1 s-a dovedit controversata: daca unii cercetatori cer publicarea necenzurata a studiului, altii considera ca nu doar publicarea sa reprezinta o greseala, ci si însasi realizarea sa.

Bruce Alberts, editorul prestigiosului jurnal Science, una din cele doua publicatii stiintifice în care urmeaza sa apara studiul, s-a declarat surprins ca OMS a luat atât de repede decizia publicarii acestuia.

Cercetarea urmeaza sa fie publicata în câteva luni.

Sursa: New York Times via descopera.ro

Noi cercetari demonstreaza ca, de fapt, avem nevoie sa facem mult mai putina miscare decât am crede. Desigur, cu cât mai multe exercitii fizice, cu atât mai bine, însa cercetatorii din Canada au efectuat un studiu pentru a vedea care este minimul de exercitii fizice necesara unui om pentru o viata sanatoasa.

Studiul a fost realizat pe doua grupuri de voluntari: unul alcatuit din persoane cu vârste medii si o conditie fizica deficitara (dar sanatosi) si un alt grup format tot din persoane cu vârste medii, dar care sufereau de boli cardiovasculare. Pentru început, specialistii au calculat, pentru fiecare individ, nivelul de baza al rezistentei la efort.

Pentru exercitiile de rutina, specialistii au propus ca voluntarii sa faca exercitii pe biciclete medicinale, de 2 ori pe saptamâna. Timp de un minut, ei au pedalat cu 90% din maximul de efort (care se masoara luând ca baza frecventa batailor inimii, pâna la 220 pe minut, minus vârsta individului), urmat de un minut de pedalare usoara. Acest proces trebuia repetat de 10 ori, astfel încât individul sa efectueze un total de 20 de minute de exercitii.

Dupa doar câteva saptamâni, toti voluntarii au prezentat o îmbunatatire a sanatatii. Aceasta schimbare s-a observat mai ales în cazul celor care sufereau de boli cardiace. Corpurile lor au produs mai multe proteine, implicate în productia de energie si de oxigen . De asemenea, s-au observat o scadere a riscului de diabet tip 2, datorata îmbunatatirii nivelului de sensibilitatea la insulina si a capacitatii sângelui de a retine zahar.

Studiul vine sa demonstreze ca nu este nevoie sa mergem zilnic la sala, atât timp cât stim ce fel de exercitii ne-ar face bine. Specialistii subliniaza faptul ca nu e nicio problema daca facem mai multe exercitii, dar ca, pentru unii dintre noi, care nu au destul timp, este bine sa stim ca 40 de minute de miscare, pe saptamâna, sunt de ajuns pentru a ne mentine în forma.

Sursa: Dvice via descopera.ro

Ei au identificat si cauza: ceasul biologic al fiecaruia controleaza nivelul unei proteine esentiale pentru functionarea corecta a sistemului nostru imunitar.

Studiul efectuat pe soareci de oamenii de stiinta de la Universitatea Yale a aratat ca nivelul proteinei TLR-9 în organism este influentat de ceasul biologic, fluctuând de-a lungul zilei. Atunci când nivelul proteinei în corp era unul ridicat, sistemul imunitar reactiona mai bine la infectii si la vaccinari. Proteina TLR-9 este implicata în detectarea agentilor patogeni.

Principiul descoperit de cercetatorii de la Yale se aplica si oamenilor. De aceea, atunci când ceasul biologic este dereglat, suntem mai predispusi la a ne îmbolnavi.

Profesorul Erol Fikrig a comentat rezultatele studiului: „oamenii stiu intuitiv ca atunci când le este dereglat somnul au sanse mai mari sa se îmbolnaveasca. Acum am înteles de ce se întâmpla acest lucru”. Expertul a adaugat ca este evaluarea evaluarea efectului pe care lumina artificiala din spitale îl are asupra pacientilor.

„Ceasul biologic al pacientilor internati este de multe ori dereglat din cauza zgomotului si a expunerii prelungite la lumina artificiala. Este important sa investigam cum afecteaza acesti factori sistemul imunitar”, a afirmat Fikrig.

Studiile pe soareci au aratat ca exemplarele vaccinate în momentul în care nivelul proteinei TLR-9 era ridicat au prezentat cea mai mare îmbunatatire a sistemului imunitar. De aceea, expertii se asteapta ca, în viitor, medicamentele sa fie prescrise tinând cont de ceasul biologic al corpului uman.

Dr. Akhilesh Reddy de la Universitatea Cambridge afirma ca majoritatea companiilor farmaceutice iau acum în calcul efectul ritmului circadian, testând eficienta administrarii medicamentelor la diferite ore ale zilei pentru a identifica momentul cel mai propice.

Sursa: Daily Mail si BBC News & descopera.ro

În general, plasticul fabricat astazi este obtinut din derivati ai petrolului si, prin urmare, el depinde de aceasta resursa naturala.

Dar si din plante se pot obtine materiale plastice. Atunci când este ars, materialul vegetal produce un amestec de hidrogen si monoxid de carbon, cunoscut sub numele de gaz de sinteza. În prezenta unui catalizator, de obicei pe baza de fier, din gazul de sinteza se obtin substante numite olefine inferioare; legând între ele aceste molecule sub forma unor lanturi moleculare lungi, prin reactii chimice specifice, se obtin polimeri ce stau la baza fabricarii materialelor plastice.

Catalizatorii utilizati în prezent nu sunt foarte eficienti si, în plus, ei au ca produs secundar o cantitate mare de metan care trebuie sa fie separat de amestec. Mai mult, reactia creeaza, la rândul ei, "praf" de carbon care poate bloca procesul.

Acum, o echipa de cercetatori de la Universitatea Utrecht a descoperit ca un catalizator pe baza de fier da rezultate foarte bune atunci când este alcatuit din granule mici (de 20 de nanometri) dispuse la distante egale una de cealalta.

De asemenea, ei au observat ca adaugarea unor cantitati minime de sodiu si sulf îmbunatateste calitatea catalizatorului.

Acest catalizator îmbunatatit produce cu 50% mai multe olefine inferioare decât catalizatorii conventionali. Totusi, alti specialisti sustin ca sistemul nu este perfect; randamantul mai trebuie îmbunatatit si cel mai bun catalizator va fi acela care va avea capacitatea de a transforma tot gazul de sinteza în olefine inferioare.

Sursa: Los Angeles Times - via Descopera.ro

Testele de masurare a coeficientului de inteligenta se bazeaza pe doua tipuri de probleme: matrici progresive, care testeaza abilitatea de a vedea modele în imagini, si secvente de numere, care testeaza capacitatea de a vedea pattern-uri într-o însiruire numere. Programele comune pentru computer reusesc sa obtina un scor sub 100 de puncte la testele de IQ cu secvente de numere.

Pentru Claes Strannegård, cercetator în cadrul Departamentului de Filosofie, Lingvistica si Teoria Stiintei de la Universitatea Gothenburg, acest lucru a fost o provocare. Asa se face ca el si colegii sai au pus bazele unui program care poate descoperi modele în numere într-un mod similar oamenilor.

Cercetatorii au luat în considerare faptul ca problemele legate de secvente de numere sunt doar partial matematice.

"1,2,.....ce urmeaza? Majoritatea oamenilor ar spune 3, dar, de fapt, ar putea fi vorba de o secventa care se repeta ca 1,2,1. Pâna la urma, se pare ca totul se rezuma la faptul ca majoritatea oamenilor au învatat modelul 1,2,3", a explicat Strannegård.

Prin urmare, oamenii de stiinta au utilizat, în programul lor,un model psihologic de pattern-uri umane. Ei au integrat în sistem un model matematic care imita modul uman de rezolvarea a problemelor. Astfel, prin coroborarea matematicii cu unele componente psihologice, ei au îmbunatatit programul pâna la punctul în care acesta a ajuns sa obtina un scor de 150 la testele de masurarea a coeficientului de inteligenta.

Sursa: Astro Biology - via Descopera.ro