Se apropie inceputul anului scolar, dar scoala pare sa nu mai aiba un impact prea ridicat asupra romanilor, asupra setei de cultura a romanilor.

Concret, romanii nu se mai ingramadesc sa cheltuiasca prea multi bani pe activitati culturale.

Boom si criza
In plus, dezinteresul romanilor pentru cultura nu poate fi motivat prin constrangerile cauzate de criza.
Nici in perioada de boom economic nu ne inghesuiam sa vizitam prea multe muzee sau sa vedem prea multe piese de teatru. Ori sa citim carti bune in mod regulat.

Dar cum am ajuns la aceasta concluzie? Simplu: prin intermediul aspectelor financiare. Econtext va arata cati bani cheltuiesc romanii si ceilalti cetateni din UE pe activitatile culturale.
Mai precis, cat la suta din salariul mediu este destinat activitatilor culturale! In fiecare tara din comunitatea europeana.

Loc rusinos
Iar concluzia este rusinoasa pentru tara noastra! Pentru romani! Din toti europenii, romanii aloca cele mai mici sume pentru activitatile culturale. Cea mai mica parte din salariu!

Practic, am putea spune ca romanii nu-si mai rezerva, ca altadata, bani pentru carti sau muzica de buna calitate. Cele mai frecvente acte culturale sunt mersul la filme (de calitate indoielnica) si achizitia de ziare (la fel, de o calitate discutabila).

Dupa cum afirmam anterior, romanii cheltuiesc cea mai mica parte din salariu pe activitatile culturale. Pe prima pozitie in topul sumelor alocate culturii se afla finlandezii. Suprinzator, dintre toti europenii, acestia aloca cea mai mare parte din venituri pentru activitati si manifestari culturale.

Bani
Astfel, in medie, finlandezii cheltuiesc 11,3% din veniturile salariale pentru tot ceea ce tine de spectrul cultural. Nu britanicii, nu nemtii sau francezii, ci finlandezii! Iar pe locul doi se afla maltezii! Britanicii se plaseaza de abia pe locul cinci, iar nemtii pe zece!
Iar pe ultima pozitie se afla romanii! Care chetuiesc mai putin de jumatate decat ocupantii primului loc! Stam mai prostsi decat bulgarii, vecinii nostri pe care-i privim cu atata superioritate!
 
Dar iata cat din salariu aloca fiecare european pentru activitati culturale (% din totalul veniturilor salariale):

Sursa: econtext.ro - Autor: Ioan A. Murgu

Sunt rezultatele a doua studii de specialitate care ridica noi semne de intrebare privind evolutia Romaniei in ultimii 22 ani.

Potrivit datelor Fondului Monetar International (FMI), produsul intern brut pe locuitor, ajustat la puterea de cumparare a romanilor, va fi egal in acest an cu 40,2% din media Uniunii Europene. Spre comparatie, Bulgaria se afla la 43,9%, Polonia la 66,7%, iar Cehia la 85,7% din media UE.

PIB-ul pe locuitor este cel mai cunoscut indicator de referinta pentru a masura si compara nivelul de trai. Potrivit estimarilor FMI, decalajul se va mari in anii urmatori.

Astfel, in 2015, Romania va avea un PIB pe cap de locuitor de 15.396 dolari, fata de 12.644 in 2008. Bulgaria va inregistra in 2015 un PIB pe cap de locuitor de 16.204 dolari, iar Serbia de 14.592 dolari.

Nu-i de mirare, in conditiile in care, potrivit Institutului National de Statistica (INS), preturile reglementate de stat au crescut fata de anul 1990 chiar si de 37.000 ori, respectiv de 2 pana la 10 ori peste rata inflatiei din ultimele doua decenii. Cititi mai multe amanunte aici.

DailyBusiness.ro prezenta, anul trecut, o alta analiza care estima ca Romania va inregistra, pana in 2025, cel mai scazut produs intern brut pe cap de locuitor din Uniunea Europeana (UE).

Vestea buna este ca PIB-ul al Romaniei va creste semnificativ mai repede decat majoritatea tarilor Uniunii Europene. In 2025, PIB-ul pe locuitor va atinge 60% din media UE, fata de aproape 40% in prezent.

Cehia, Slovacia si Polonia sunt primele tari est europene care vor atinge nivelul mediu de trai din Uniunea Europeana pana in 2025.

Romania, in topul riscului foametei

Japonezii de la Nomura sunt printre cei mai pesimisti analisti din lume in privinta Romaniei. In septembrie anul trecut, ei au afirmat, intr-un alt studiu, ca suntem tara europeana cu cel mai mare risc de foamete.

Analistii ne clasau pe locul 12 din 180 de state in topul vulnerabilitatii la cresterea pretului alimentelor. Pe primul loc se afla Bangladesh, urmat de Maroc, Algeria, Nigeria si Liban. Vecinii nostri de la Sud de Dunare, bulgarii, se afla pe locul 19. Studiul Nomura ia in calcul procentul cheltuielilor populatiei cu alimentele (49,4% - in cazul Romaniei), PIB-ul pe cap de locuitor (9300 de dolari) si importul net de alimente (1,1% din PIB).

Cea mai mica speranta de viata

Econtext.ro a publicat un studiu care arata ca romanii au cea mai mica speranta de viata din toata Uniunea Europeana.

Romanii traiesc, in medie, 73 de ani si cinci luni, in timp ce, la nivel european, speranta de viata atinge 82 ani. Datele arata, pe de alta parte, ca femeile au o speranta de viata mai mare, de 77 de ani, in timp ce barbatii ajung, in medie, la varsta de 70 de ani.

La nivel european, cel mai mult traiesc femeile din Spania si Franta, in medie 85 de ani, dar si barbatii din Suedia si Italia, care ating varsta de 80 de ani, mai arata Econtext.

Sursa: dailybusiness.ro - Autor: Adrian Negrescu

Pedeapsa, care este cea maxima în Norvegia, va putea fi prelungita atât timp cât Breivik va fi considerat periculos.

Instanta, formata din cinci judecatori, l-a gasit în unanimitate pe Breivik /33 de ani/ responsabil de faptele sale, respingând astfel una dintre expertizele psihiatrice, care îl descria ca suferind de 'schizofrenie paranoida'. Inculpatul va putea depune cerere de eliberare conditionata doar dupa executarea a minumum 10 ani de detentie, iar la ora actuala avocatii lui Breivik dispun de 14 zile pentru a face apel împotriva verdictului. Dupa aceea decizia va intra efectiv în vigoare.

La intrarea în sala de tribunal amenajata special pentru acest proces, dupa ce i-au fost scoase catusele, extremistul - îmbracat cu un costum negru, camasa alba si cravata gri - a facut salutul sau de extrema dreapta, apoi a ascultat zâmbind verdictul. În perspectiva pronuntarii acestuia, bariere de securitate au fost amplasate în fata tribunalului din capitala norvegiana.

În interiorul salii, Breivik era separat de un geam protector de rude ale victimelor aflate la fata locului. De asemenea, camere de filmat controlate de la distanta filmau audierea, transmitând imagini catre alte tribunale din Norvegia unde alte rude puteau privi procesul în direct.

Mohamad Hadi Hamed, 21 de ani, una dintre victimele lui Breivik care a scapat cu viata, dar care acum se afla într-un scaun cu rotile, a povestit pentru instanta cum i-au fost amputate bratul stâng si piciorul stâng dupa ce a fost împuscat de inculpat.

La 22 iulie, Breivik a ucis 77 de persoane, opt într-un atentat cu bomba împotriva sediului guvernului din Oslo, apoi 69, majoritatea adolescenti, într-o tabara a tineretului laburist pe insula Utoeya, deghizat în politist. Cea mai tânara victima decedata a avut 14 ani. Aceste atacuri au socat pasnica Norvegie si au evidentiat lipsa de pregatire a politiei si a serviciilor sale de securitate în astfel de cazuri, noteaza AFP.

Prin verdictul tribunalului din Oslo, Breivik obtine satisfactie evitând internarea psihiatrica, de care se temea ca îi va discredita ideologia rasista si xenofoba. Aspectul cel mai controversat al procesului, care a durat între 16 aprilie si 22 iunie, a fost sanatatea mintala a inculpatului. O prima expertiza psihiatrica a concluzionat ca Breivik nu este responsabil din punct de vedere penal, iar o a doua l-a declarat sanatos. Breivik a recunoscut ca este autorul masacrului, dar a pledat nevinovat: el a explicat ca a comis acte 'atroce, dar necesare' pentru a proteja Norvegia de un multiculturalism pe care îl considera nociv.

Dupa încheierea procedurilor de astazi, Anders Behring Breivik se va întoarce la închisoarea Ila, la circa douazeci de kilometri de Oslo, pentru a-si continua 'detentia preventiva'. El este repartizat într-un grup de celule mici într-o zona pentru prizonieri considerati deosebit de periculosi. Extremistul, care se prezinta ca fiind un 'scriitor', afirma ca are mai multe carti în pregatire, printre care si o autobiografie. El are propria sa camera pentru exercitii fizice si o camera de studiu. Alti detinuti au întreaga închisoare la dispozitie, cu sali de sport si biblioteci si pot merge si la munca. Breivik nu beneficiaza de aceste privilegii.

Potrivit unui sondaj publicat vineri de tabloidul Verdens Gang, 72% dintre norvegieni apreciaza ca acuzatul este suficient de sanatos pentru a fi condamnat la închisoare.

Sursa: AGERPRES

20 de ani de la Revolutia romana

La 20 de ani de la marea varsare de sange din decembrie 1989, Romania arata ca un animal bolnav si haituit. Ne uitam in urma si nu ne vine sa credem ca au trecut doua decenii de sperante zadarnice. Nimic din ce-am visat nu s-a implinit. In jurul nostru domnesc stagnarea si deziluzia, inceputurile neterminate, politica murdara, cu degetul pe tragaci, manipularea televizata. Lipseste o viziune, un proiect national de salvare. Lipseste harta viitorului. Trista priveliste n-a cazut din cer. Au creat-o politicienii si romanii insisi. Cum a fost turcul, asa a fost si pistolul. Nu mai putem sa ne ascundem dupa deget. Ca o confirmare, academicianul Florin Constantiniu, istoric de prestigiu european, ne pune in fata o oglinda necrutatoare in care, daca avem curajul sa privim, ne vom afla poate izbavirea.

"Din nefericire, sansele imense care se ofereau tarii noastre in decembrie 1989 au fost ratate"

- Cum evaluati, fara menajamente, cele doua decenii de libertate din viata noastra, domnule profesor?

- Ca pe un inaugural ratat. In istoria fiecarui popor exista evenimente cruciale, care inaugureaza o noua etapa in evolutia societatii. Decembrie '89 a fost un astfel de eveniment: crucial, innoitor, fondator. Din nefericire, sansele imense care se ofereau tarii noastre au fost ratate si, astfel, Romania imparte cu Bulgaria si Albania ultimele locuri din clasamentul tarilor foste comuniste.

- Pentru un individ, 20 de ani inseamna mult, aproape o treime din viata. Ce reprezinta pentru istorici aceeasi perioada?

- Pentru istorici sunt foarte instructive, intr-un astfel de moment, comparatiile cu alte intervale de timp ale istoriei nationale. Iau doua exemple de perioade cu o intindere de doua decenii, ca aceea scursa de la caderea regimului comunist. Prima: 1859-1878; a doua: 1918-1938. In primul caz, perioada a fost marcata de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859), care pune bazele statului roman modern, la castigarea independentei (1877/1878). Politica de reforme a lui Cuza, in primul rand reforma agrara din 1864, si politica de modernizare promovata dupa aceea de Carol I, au facut ca statul roman sa se smulga din inapoierea determinata - in principal - de dominatia otomana, si sa se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic, economic, social, cultural. Sa nu uitam ca, in acest interval, apar "Junimea" si Eminescu! A doua perioada: 1919-1938. Iesita dintr-un razboi pustiitor si lovita de o criza economica de o duritate nemiloasa (1929-1933), Romania a izbutit, totusi, sa inregistreze un remarcabil progres in toate directiile, 1938 fiind anul de varf al Romaniei interbelice.

- Vorbiti de doua perioade exceptionale, domnule profesor! Ce se intampla astazi in Romania se afla la polul opus!

- Intr-adevar. Am ales aceste doua perioade tocmai pentru ca ele sunt cele mai potrivite spre a fi comparate. In toate cele trei cazuri, avem de-a face cu inaugurale: in 1859, asa cum am spus, se aseaza temelia statului roman modern; in 1918, se desavarseste unitatea nationala a romanilor; la 22 decembrie 1989, se inchide "paranteza" comunista, deschisa in 1945 de ocupantul sovietic, si se reintra pe fagasul dezvoltarii firesti a societatii romanesti. Veti fi de acord - sper - ca la cea mai sumara comparatie, perioada postdecembrista apare cu o intristatoare saracie de rezultate. Suntem liberi, este adevarat, dar a progresat in vreo directie Romania? Sunt, astazi, romanii mai fericiti? Exista un mare ideal national care sa-i mobilizeze pe romani? In raport cu 1859-1878 si 1918-1938, ultimii 20 de ani nu ne dau decat infime temeiuri de satisfactie si deloc de mandrie.
"Clasa politica s-a aruncat asupra Romaniei cu un singur gand: sa se imbogateasca. A jefuit cum nici hulitii fanarioti n-au facut-o"

- De ce, in ultimii 20 de ani, romanii nu au mai fost in stare sa repete performantele din perioadele pe care le-ati amintit?

- Parerea mea este ca perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice si intelectuale cu angajarea plenara a maselor intr-un proiect national, mobilizator si stimulator. In 1859, generatia pasoptista (Mihail Kogalniceanu, Ion C. Bratianu), cea mai creatoare generatie a istoriei romanesti, s-a aflat la unison cu societatea moldo-munteana, care voia unirea si independenta. In 1918, generatia Marii Uniri (Ion I. C. Bratianu, Take Ionescu, Nicolae Iorga) s-a aflat la unison cu societatea care voia "Romania Mare" si afirmarea ei pe plan european. Din 1989, societatea romaneasca a fost profund divizata (vezi "Piata Universitatii"), lipsita de un proiect national si incapabila sa-si mobilizeze resursele pentru a valorifica sansele ce i se ofereau: in primul rand, unirea Republicii Moldova cu Romania. Pe scurt, nici clasa politica, nici societatea romaneasca nu au fost in masura sa asigure inauguralului din decembrie 1989 justificarea imenselor posibilitati oferite de caderea comunismului.

- Cu alte cuvinte, putem vorbi de o "ratare" postcomunista a Romaniei?

- Vorbim de clasa politica si de societatea romaneasca. Cea dintai a intrunit trei superlative: cea mai incompetenta, cea mai lacoma si cea mai aroganta din istoria Romaniei. Lipsita de expertiza, avida de capatuiala si sigura de impunitate, ea s-a aruncat asupra Romaniei cu un singur gand: sa se imbogateasca. A jefuit cum nici hulitii fanarioti n-au facut-o. Responsabilitatea ei fata de situatia catastrofala a Romaniei este imensa. Astazi, constatam ca industria este lichidata, agricultura e la pamant, sistemul de sanatate in colaps, invatamantul in criza, individualitatea Romaniei pe plan international disparuta. Criza economica nu a facut decat sa agraveze relele care au precedat-o. Incompetenti, guvernantii nu au stiut sa atenueze socul crizei ce ne-a lovit. Daca Romania profunda se zbate in dificultati si deznadejde, clasa politica prospera. Case peste case (oameni politici cu patru, cinci, sase locuinte; te intrebi ce vor fi facand in ele), vile in tara si strainatate, masini de lux etc. s-au strans in proprietatea clasei politice. Stiam ca avutia este rezultatul unei activitati economice. Acum, vedem ca politica este mijlocul cel mai sigur de imbogatire.

"Un popor de oi naste un guvern de lupi"

- Cine este vinovat de aceasta situatie?

- Cred ca principalul vinovat de aceasta situatie este insusi poporul roman! El ilustreaza perfect observatia ca "un popor de oi naste un guvern de lupi". Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea romanilor, au permis clasei politice sa-si bata joc, nepedepsita, de tara. Lipsit de spirit civic, poporul roman nu a fost capabil, in acesti 20 de ani, sa traga la raspundere clasa politica sau sa "tempereze" setea ei de inavutire. Pe roman nu-l intereseaza situatia generala. Daca prin fin, nas, cumnat, amic etc., si-a rezolvat pasul lui, restul duca-se stim noi unde! Mostenirea multiseculara a lui hatar si bacsis a ramas atotputernica. Cum sa indrepti o tara, cand cetatenii ei se gandesc fiecare la sine si nu la binele comun!? Astazi, asistam la situatii si mai dramatice. Romanii pleaca - din nevoia de castig - sa lucreze in Spania sau Italia, sa lupte in Afganistan. Energii si vieti se irosesc astfel in beneficii straine. Nu poti sa-i condamni: mai bine sa lucreze pentru straini, decat pentru noii ciocoi postdecembristi, care ii trateaza cu un dispret suveran.

- Intrarea Romaniei in NATO si UE a fost, totusi, o biruinta postdecembrista.

- Sa fim seriosi! Am intrat in NATO pentru ca SUA, factorul decisiv al Aliantei, au vrut-o. Aduceti-va aminte ca, in 1997, cand Romania a dus o campanie pe cat de zgomotoasa, pe atat de inutila, SUA ne-au inchis usa la summit-ul de la Madrid. In dorinta de a castiga bunavointa Washingtonului, am incheiat tratatul dezastruos cu Ucraina, fara a obtine nici un folos. Dupa 11 septembrie 2001, evaluarea americana s-a schimbat radical. In lupta impotriva terorismului islamic, SUA aveau nevoie de noi aliati; in acest context, Romania a devenit membra a NATO. A fost o decizie americana, nu un merit al guvernantilor romani. O situatie similara, si in cazul intrarii in Uniunea Europeana. Directoratul marilor puteri ale Uniunii a decis extinderea ei in Est. Daca avem un dram de sinceritate, trebuie sa recunoastem ca suntem inca departe de a fi o tara la nivelul standardelor vest-europene, care sunt ale Uniunii. Directoratul marilor puteri a considerat insa ca este in interesul sau aceasta extindere, si atunci, la gramada - iertati-mi expresia! - am intrat si noi.

"Patriotismul e privit, in anumite cercuri ale intelectualitatii noastre si ale societatii civile, ca o boala rusinoasa"

- Ce-i lipseste Romaniei pentru a fi din nou ceea ce a fost candva?

- O "mare idee", un mare proiect national. Inainte de 1859, a fost Unirea; inainte de 1918, a fost desavarsirea Unirii. Astazi nu ne mai insufleteste nici un ideal mobilizator. In perioada interbelica, Cioran ar fi vrut ca Bucurestiul sa devina Bizantul sud-estului Europei. Si, fara nici o exagerare patriotarda, ar fi putut deveni. Astazi nici nu vrem, nici nu putem sa ne afirmam. Economic, Romania a devenit o piata de import. Nu cunosc vreun produs romanesc vestit la export. Practic, suntem un fel de colonie. In politica externa, am disparut de pe harta diplomatica a Europei. In plan cultural, scriitorii romani asteapta, in continuare, Nobelul... In stadiul actual, cred ca sectorul in care Romania ar fi putut sa se manifeste cu sanse de succes era cel cultural-stiintific. Din nefericire, guvernantii postdecembristi si-au batut joc de invatamantul romanesc, supus la tot felul de "reforme" si "programe" inepte si distructive. Daca, din randul elevilor sau studentilor, au iesit elemente de valoare, ele sau au plecat in strainatate sau au disparut in mediocritatea din tara. Aveam sansele sa fim Bizantul Europei de Sud-Est. Am ramas insa la periferia Europei.

- Mondializarea ameninta structura fiintei nationale. Se poate sustrage Romania acestui carusel mortal?

- Mondializarea este un proces caruia Romania nu i se poate sustrage, dar caruia ii poate rezista. Nu o rezistenta, as spune, de caracter antagonic, ci printr-o afirmare a identitatii nationale. In Franta, tara cu o atat de veche si stralucita cultura, guvernul a initiat o dezbatere despre identitatea nationala. La noi, cand cineva abordeaza aceasta problema, se aud imediat voci care il acuza ca este nationalist, nostalgic etc. Patriotismul e privit, in anumite cercuri ale intelectualitatii noastre si ale societatii civile, ca o boala rusinoasa. Americanii - ii am in vedere pe cetatenii SUA - ne ofera cel mai frumos exemplu de patriotism. Noi, care ii copiem in atatea privinte, ramanem indiferenti la minunata lor pilda.

- Mai poate fi patriotismul o valoare in zilele noastre?

- Daca vorbim de un patriotism lucid, da, fara indoiala. Eu unul am aderat la principiul atat de sanatos al "Junimii": "Patriotism in limitele adevarului". Sa-mi iubesc tara si poporul, dar sa nu le ascund niciodata defectele. Poate este o deformare de istoric, dar cred ca identitatea nationala are o componenta esentiala: memoria istorica. Traditia se cultiva, in primul rand, prin cunoasterea istoriei. Cand monumentele istorice se paraginesc si se ruineaza, memoria istorica e pe cale de disparitie.

- Cum credeti ca vor judeca perioada postdecembrista urmasii nostri de peste o suta de ani?

- Peste o suta de ani, cred ca judecata urmasilor si, intre ei, a istoricilor, va fi foarte severa. Anii 1989-2009 vor fi considerati o perioada de declin, clasa politica si poporul roman impartind, in egala masura, responsabilitatea pentru aceasta trista realitate. Sa dea Dumnezeu ca atunci, peste un secol, Romania sa aiba situatia fericita pe care a ratat-o astazi!
 
Autor: Ion Longin Popescu - Sursa: formula-as.ro

Ion Longin Popescu

Redactor

Nascut in comuna Barbatesti, judetul Gorj, la data de 6 februarie 1949, urmeaza cursurile Facultatii de Litere din Bucuresti intre anii 1968-1972. Dupa absolvire este angajat ca redactor la ziarul "Viata Satului", iar din 1974, la revistele "Viata Studenteasca" si "Amfiteatru". Din 1978 pana in 1989, lucreaza ca redactor la revista pentru romanii de pretutindeni, "Tribuna Romaniei". Din 1989 pana in 2005 este redactor la revista pentru emigratie "Curierul Romanesc", editata de Institutul Cultural Roman. In paralel, din anul 2000, este angajat ca redactor la "Formula AS", unde tine saptamanal pagina a 3-a a revistei, dedicata interviului. In 1974, a debutat la revista "Luceafarul", devenind colaboratorul Sanzianei Pop. In 1979, primeste Premiul Anual pentru reportaj al revistei. In 1982 ii apare volumul de proze scurte si reportaje literare "Strigarea Numelor", la editura Eminescu. Un an mai tarziu volumul este recompensat cu Premiul Tineretului. In 1986, publica la Editura Artexim volumul de reportaje si evocari, in limba engleza, "Land of Promise", care obtine Premiul "Eminescu" al Clubului Romano - Canadian din Canada. Dupa 1989 isi continua activitatea publicistica la revistele Curierul Romanesc, Formula AS, Privirea, Oameni in Top si la ziarele Curentul si Transilvania Jurnal. Publica in "Arcasul" si "Bucovina" de la Cernauti, in "Radacini" din Kitchener, Canada si in publicatii periodice din diaspora. Colaboreaza la revista "Focus" si la almanahul "Romanian-American Yellow Pages" din Chicago. In 1999, este pentru scurt timp redactor sef al revistei "Privirea". In anul 2003 obtine Premiul pentru Ecologie si Protectia Mediului din partea Guvernului Romaniei, iar in aprilie 2004 i se acorda diploma Distinctia Culturala a Academiei Romane, cu ocazia aniversarii a 138 de ani de la infiintarea sa. In 2000 colaboreaza la traducerea volumului "Voi fugi si voi fi liber" de Aron Bonca. In 2002 publica, in colaborare cu Ilie Traian, volumul aniversar "Romanii si Luminile Vienei"; ambele carti apar la editura Danubius. Ion Longin Popescu este unul dintre cei 11 autori de eseuri care alcatuiesc culegerea "Prezenta Romaniei in istoria Braziliei", editura Univers (2002). In 2005, publica volumul de interviuri si editoriale "O Insula a Serpilor in Centrul Romaniei", la Editura Romania Pur si Simplu. In prezent este redactor principal la Formula AS, dedicandu-se interviului si luptei pentru protectia mediului.

Potrivit analizelor efectuate de membrii organizatiilor ecologiste Mare Nostrum si Oceanic Club, decesul mamiferelor marine a survenit, în majoritatea cazurilor, din cauza capturarilor accidentale în plasele pescaresti.

Roxana Gemai, purtatorul de cuvânt al organizatiei Mare Nostrum, a declarat marti ca voluntarii organizatiei pe care o reprezinta au fost sesizati în privinta a 57 de delfini esuati din ianuarie si pâna în prezent, alte 83 de cazuri fiind semnalate de catre voluntarii Oceanic Club în aceeasi perioada de timp.

'Cei mai multi delfini esuati faceau parte din specia Phocoena phocoena si au fost descoperiti de-a lungul litoralului, de la Sulina pâna la Vama Veche, cu precadere pe plajele din sud, decesele fiind generate de asfixie si înec pe fondul capturarii accidentale în plasele pescaresti', a precizat Roxana Gemai.

În acelasi timp, un raport de mediu întocmit de organizatia Oceanic Club releva faptul ca din anul 2007, de la lansarea programului de monitorizare 'Delfini în criza', au fost identificate, ridicate de pe plajele litoralului si analizate 350 de cadavre de cetacee.

Potrivit datelor oferite de specialisti, pe parcursul ultimelor expeditii stiintifice, în apele românesti au fost identificate si monitorizate 2.300 de exemplare de delfini din care aproximativ 700 de afalini (specia Turpsiops truncatus ponticus), 1.000 de marsuini (Phocoena phocoena relicta) si alte 600 de exemplare ale delfinului comun (Delphinus delphis ponticus).

Sursa: AGERPRES

In crestere cu 70% fata de aceeasi perioada din 2011, când exporturile au totalizat 1.691 tone, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Încasarile din exporturile de miere au însumat 8,73 milioane de euro în primele patru luni, cu 60,8 procente mai mult decât cele 5,43 milioane euro încasate în anul precedent.

Potrivit datelor MADR, valoarea importurilor de miere în perioada mentionata a depasit 1,464 milioane de euro, pentru o cantitate de 581,9 tone, în timp ce în perioada similara a anului trecut au totalizat 963.401 euro pentru 375 tone de miere aduse de pe pietele externe.

Atât exporturile cât si importurile de miere au fost realizate din tarile Uniunii Europene si cele extracomunitare.

Românii consuma, în medie, 400-500 de grame de miere anual, mult sub nivelul înregistrat în tarile UE si cele nordice, unde anual se manânca între 1,5 si 3 kilograme de miere.

Potrivit Asociatiei Crescatorilor de Albine din România (ACAR), productia de miere din 2012 este estimata la 18.000- 20.000 de tone, similara ce cea din 2011. România ocupala ora actuala locul patru în Europa din punct de vedere al productiei de miere, dupa Germania, Franta si Ungaria, si locul sapte la numarul de familii de albine, cu aproape 1,3 milioane.

Sursa: capital.ro

Asta pentru ca instabilitatea politica poate duce la pierderea sprijinului financiar din partea FMI, UE si BM, ceea ce va genera automat probleme mari economice.

„România a ales o perioada nefasta pentru a capata reputatia de instabilitate politica. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, dupa o serie de atacuri la adresa Constitutiei care au culminat cu initierea procedurii de demitere a presedintelui Traian Basescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scazut cu 2% în raport cu euro luna aceasta.

Însa acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului daca domnul Ponta va continua aceasta strategie riscanta. Marele risc pentru România este pierderea liniei de finantare asigurata de FMI si UE prin acordul stand-by de tip preventiv în valoare de peste 5 miliarde de euro”, conform Wall Street Journal.

Sursa: mytex.ro

Banca Nationala a României (BNR) a înregistrat anul trecut un profit de circa 71,7 milioane de euro, cu 79% mai redus decât în 2010, potrivit raportului anual pentru 2011.

"Profitul înregistrat de banca centrala în anul 2011 a fost generat, în principal, de operatiunile de administrare a activelor si pasivelor în valuta, în contextul unui management performant al acestora, care a permis obtinerea unor randamente pozitive", se arata în raportul facut public luni.

În 2010, BNR a înregistrat un profit de circa 339,1 milioane de euro.

Sursa: gandul.info

Institutul National de Statistica (INS) informeaza, luni, ca în luna mai anul acesta, rata somajului în forma ajustata sezonier a fost estimata la 7,7%, aflându-se în crestere cu 0,3 puncte procentuale atât fata de luna anterioara cât si fata de nivelul înregistrat în luna mai 2011.

Numarul somerilor (în vârsta de 15-74 ani), estimat pentru luna mai din anul curent este de 744 mii persoane, în crestere atât fata de luna precedenta (720 mii) cât si fata de aceeasi luna din anul precedent (733 mii).

Pe sexe, rata somajului pentru barbati o depaseste cu 1,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 8,4% în cazul persoanelor de sex masculin si 6,7% în cazul celor de sex feminin).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata somajului a fost estimata la 6,1% pentru luna mai 2012 (6,8% în cazul barbatilor si 5,3% în cel al femeilor).

Numarul somerilor în vârsta de 25-74 ani reprezinta 72,9% din numarul total al somerilor estimat pentru luna mai 2012.

Sursa: mediafax.ro

Congresul international pentru Medicina de Urgenta a fost organizat în acest an la Dublin, în Irlanda.

La acest congres, medicul Raed Arafat a primit premiul de leadership în medicina de urgenta, el devenind, totodata, si membru de onoare al Academiei Americane de Medicina de Urgenta.

La conferinta internationala, Raed Arafat a vorbit despre medicina de dezastre.

Subsecretarul de stat din Ministerul Sanatatii a declarat, sâmbata, pentru MEDIAFAX, ca este onorat de nominalizarea sa alaturi de nume prestigioase din medicina de urgenta internationala.

"Sunt onorat de premiul primit si de recunoasterea primita din partea Academiei Americane de Medicina de Urgenta. Totodata, premiile ma responsabilizeaza", a mai spus Raed Arafat.

Sursa: zf.ro