Descifrarea codului genetic uman, actiune de anvergura, la care au trudit timp de zeci de ani cele mai stralucite minti ale omenirii, a insemnat un imens pas facut de stiinta. Stiind care este fiecare gena din organism si ce poate face ea, savantii spera sa gaseasca solutii pentru o serie intreaga de maladii genetice, inca incurabile. Dar pe lânga acest aspect al problemei, unii dintre cei implicati in cercetare au un scop mult mai ambitios: crearea formelor de viata artificiala. Ceea ce americanul Craig Venter, un veritabil „savant trasnit”, se lauda ca ar fi facut deja...

Venter sustine ca ar fi construit un cromozom sintetic din substante chimice si ca va anunta in curând realizarea primei forme de viata artificiala de pe Pamânt. Anuntul, care ar putea fi facut chiar in timpul apropiatei intâlniri anuale a Institutului de Cercetari din San Diego, va marca debutul unei noi ere in istoria stiintei.

Desigur, performanta savantului californian va suscita dezbateri aprinse, legate de etica crearii unor noi specii dar in acelasi timp ea va putea crea premisele utilizarii unor noi surse de energie si tehnici de combatere a incalzirii globale, intrucât ar putea fi create bacterii capabile sa „devoreze” emisiile excesive de dioxid de carbon sau sa produca butan, propan si alti combustibili pe baza de zaharuri.

O sabie cu doua taisuri

„Este o piatra de hotar si un pas psihologic foarte important in istoria speciilor de pe Terra. Vreau sa dovedim ca, dupa ce am reusit sa citim genomul uman vom fi capabili sa-l si scriem. Acest lucru ne va da posibilitatea sa realizam lucruri la care nu mai departe de acum zece ani nici n-am fi indraznit sa visam”, spune Craig, care s-a implicat activ in descifrarea codului genetic.

Sub conducerea sa, o echipa formata din douazeci dintre cei mai reputati savanti din lume, printre care si laureatul premiului Nobel, Hamilton Smith, a realizat deja o opera de virtuozitate bioinginereasca niciodata atinsa pâna acum: un cromozom artificial compus din 381 gene si 580.000 de perechi bazice din codul genetic.

Secventa ADN este bazata pe bacteria Mycoplasma genitalium, pe care cercetatorii au „dezbracat-o” de toate componentele ei, in afara celor absolut necesare pentru sustinerea vietii, indepartând o cincime din structura ei genetica. Cromozomul reconstruit in intregime pe cale sintetica si numit Mycoplasma laboratorium, a fost inscriptionat cu o cerneala speciala, pentru a fi usor de recunoscut. Ulterior, el a fost transplantat la o celula bacteriana vie si se asteapta ca, in stadiul final al procesului, el sa preia controlul asupra celulei, devenind practic o noua forma de viata. Mai ceva ca-n Alien, veti spune...

Savantii americani au transplantat deja cu succes genomul unui tip de bacterii in celulele altuia, schimbând efectiv specia din care face parte celula. „Sunt 100% convins ca aceeasi tehnica va functiona si in cazul cromozomilor creati artificial”, spune Venter. Noua forma de viata va depinde de abilitatea ei de a se inmulti si metaboliza in mecanismul molecular al celulei in care a fost injectata si din acest punct de vedere s-ar putea spune ca nu avem de-a face cu o forma de viata in intregime sintetica. Totusi, ADN-ul va fi artificial si dupa cum se stie, acesta controleaza celula si este considerat a fi o „caramida a vietii”.

Pat Mooney, directorul unui grup canadian care militeaza pentru aplicarea principiilor etice in stiinta, s-a declarat impotriva unor asemenea experimente, pe care le considera „riscante”: „Omul nu trebuie sa se joace de-a Dumnezeu. Guvernele ar trebui sa se implice mai activ in interzicerea unor astfel de cercetari. Practic, domnul Venter a declansat o cursa care poate genera atât lucruri bune dar si situatii primejdioase. Formele de viata artificiala ar putea veni in ajutorul omului modern, acesta putând, prin intermediul lor, sa invinga boli considerate astazi incurabile, dar in egala masura pot ameninta soarta intregii omeniri, daca vor fi folosite ca arme biologice.”

Autor: GABRIEL TUDOR - Sursa: magazin.ro