Motivele care au determinat extinctia multor specii de mamifere mari în cursul ultimei ere glaciare sunt un subiect de dezbateri intense în lumea stiintifica. Nu se stie daca disparitia a fost influentata de activitatea umana sau s-a datorat mai degraba schimbarilor climatice si modificarii habitatelor. În încercarea de a elucida misterul, oamenii de stiinta au recurs la studii de genetica, investigând ADN-ul prelevat din oase ale marilor mamifere care cândva dominau emisfera nordica a planetei.

Din cauza conditiilor climatice dificile din zonele în care au fost gasite oasele animalelor, cercetarea a durat mult mai mult decât s-ar fi asteptat cineva. Specialistii spun ca obtinerea informatiilor genetice a durat sapte ani.

Studiul, realizat la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a luat în considerare 6 specii ale megafaunei, unele disparute, altele supravietuitoare pâna azi: rinocerul lânos (Coelodonta antiquitatis) si mamutul lânos (Mammuthus primigenius), ambele extincte; calul salbatic si cel domestic (Equus ferus si Equus caballus), bizonul de stepa (Bison priscus - disparut) si actualul bizon american (Bison bison), renul (Rangifer tarandus) si boul moscat (Ovibos moschatus).

Cu ajutorul datelor oferite de ADN, cercetatorii ar putea reconstitui aspecte ale istoriei acestor populatii. De exemplu, cu cât o populatie este mai mica, cu atât este mai putin diversificata din punct de vedere genetic. Pe baza probelor prelevate, oamenii de stiinta pot estima modul în care populatia a evoluat si s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Puse cap la cap, noile descoperiri pot estima raspândirea populatiilor megafaunei si modul în care aparitia oamenilor si schimbarile climatice au influentat-o.

Conform noilor date, scaderea populatiei de boi moscati si de rinoceri lânosi are o legatura directa cu modificarile climatice. În schimb, numarul cailor salbatici si al bizonilor de stepa a scazut, se pare, datorita cresterii populatiei umane din Europa si Asia.

În cazul mamutilor, unele dintre cele mai impresionante mamifere care au trait în acea vreme, oamenii de stiinta spun ca disparitia lor ramâne înca un mister. Numarul de mamuti din Eurasia a ramas la cote mari chiar si dupa 10.000 de ani de la primul contact cu specia umana, contrazicând astfel teoria conform careia vânatoarea si noile boli au dus la disparitia acestor mamifere. Nu exista suficiente fosile de mamuti care sa ofere date asupra ultimelor 6.000 din existenta speciei, astfel încât motivele extinctiei nu pot fi deocamdata cunoscute cu precizie.

Sursa: FOXNews & descopera.ro