Coloana de piatra care prezinta zeul-soare al fenicienilor, Bel sau Bil, īnconjurat de un halou reprezentānd razele soarelui. Aceasta este maniera īn care este prezentat si Iisus, care a fost de asemenea un simbol al soarelui.

Personajul inventat numit Iisus a fost un zeu solar… Lumina Lumii. Aceeasi expresie: Lumina Lumii, a fost folosita de arieni-fenicieni pentru a-l simboliza pe „adevaratul Dumnezeu unic”, Soarele, cu mii de ani īnainte de pretinsa nastere a lui Avraam, cel considerat astazi creatorul conceptului de Dumnezeu unic. Fenicienii īsi simbolizau si ei Dumnezeul unic pe „o cruce unica”. Crestinii īl portretizeaza pe Christos cu un halou īn jurul capului. Aceasta este exact maniera īn care reprezentau fenicienii razele soarelui īn jurul capului zeului lor solar, Bel sau Bil, asa cum arata coloana feniciana din piatra datānd din secolul IV ī.Ch.. Soarele era esenta religiei egiptene. La amiaza, cānd el se afla la apogeul „calatoriei” sale zilnice, egiptenii se rugau „Celui Preaīnalt”. Mamele fecioare asociate cu toti acesti zei solari au purtat de-a lungul timpului diferite nume, de la regina Semiramida si Ninkharsag pāna la Isis, simbolul egiptean al fortei creatoare feminine fara de care nimic n-ar putea exista, nici chiar soarele. Īn timp, numele fostilor „zei” extraterestri au devenit concepte si simboluri ezoterice, care au primit diferite nume, īn functie de era si de cultura. Acelasi lucru s-a īntāmplat si īn cazul Evangheliilor. Horus a devenit Iisus, iar Isis s-a transformat īn Maria, mama fecioara a lui Iisus – Soarele. Maria este īntotdeauna pictata tināndu-l īn brate pe pruncul Iisus, dar si aceasta imagine este doar o repetare a portretelor egiptene ale lui Isis care īl tine īn brate pe pruncul Horus. Toti acesti oameni nu au existat īn realitate. Ei nu reprezinta altceva decāt niste simboluri. Isis a devenit asociata cu semnul astrologic al Fecioarei. La fel si Maria. Titlurile date lui Isis, de „Stea a marilor” si „Regina a cerului”, i-au fost acordate mai tārziu si Mariei, ambele ipostaze avāndu-si originea īn Babilon, unde regina Semiramida era numita „Regina cerului”.

Crestinismul si iudaismul nu sunt altceva decāt niste religii babiloniene.

Isis

Maria cu pruncul? Nu. Aceasta este maniera īn care si-o reprezentau egiptenii pe Isis cu pruncul Horus īn brate. Daca am fi trait īn Babilon, aceasta ar fi fost probabil imaginea reginei Semiramida cu pruncul Tammuz.

Īn īntreaga lume regasim aceleasi religii si ritualuri ale soarelui: īn Sumer, Babilon, Asiria, Egipt, Insulele Britanice, Grecia, Europa īn general, Mexic si America Centrala, Australia… pretutindeni. Aceasta a fost religia universala inspirata de aceeasi sursa extraterestra cu mii de ani īnaintea crestinismului. Adorarea soarelui si a focului a fost esenta religiilor indiene, festivalurile acestora marcānd ciclul anual al soarelui. Legenda lui Iisus prezinta aceleasi referiri la astrologie si la simbolismul scolilor misterelor. Coroana de spini este ea īnsasi un simbol al razelor soarelui, la fel ca si coroana de pe capul Statuii Libertatii din Portul New York. Crucea este de asemenea un simbol astrologic al soarelui, asa cum am aratat anterior, cānd am vorbit de crucea care īmparte cercul astrologic. Leonardo da Vinci, Marele Maestru al Prioriei Sionului (de la Sion = Sun = Soare) a folosit acelasi simbolism īn faimoasa sa pictura a Cinei cea de Taina. El i-a īmpartit pe cei 12 discipoli īn patru grupe de cāte trei, cu Iisus, „Soarele”, īn centru. Avem din nou de-a face cu un simbol astrologic pictat de un initiat de rang īnalt al societatilor secrete si al scolilor misterelor care cunosteau adevarul. Nu este exclus ca Da Vinci sa īl fi pictat pe unul din discipoli ca femeie, pentru a face astfel trimitere la divinitatea feminina Isis, Barati sau Semiramida. Simbolul acestei forte feminine a devenit litera „M”, de la Maria sau Madonna (Semiramida). Se crede ca Iisus s-a nascut pe data de 25 decembrie, data pe care crestinii au preluat-o din traditia lui Sol Invictus (Soarele Invincibil), din motive pe care le-am explicat deja. Se afirma de asemenea ca a murit de Pasti, pe o cruce. Este aceeasi poveste antica, reluata la infinit. Egiptenii si l-au reprezentat pe Osiris īntins pe o cruce, ca un simbol astrologic. Īn viziunea anticilor, soarele are nevoie de trei zile pentru a īnvia din „moartea” pe care o sufera pe data de 21/22 decembrie. De cāte zile a avut nevoie Iisus, potrivit Evangheliilor, pentru a „īnvia” din morti? De trei! De tot atātea a avut nevoie si Fiul babilonian al lui Dumnezeu, Tammuz, pentru a īnvia din morti. Iata cum descrie Evanghelia lui Luca ce s-a īntāmplat atunci cānd Iisus (Soarele) a murit pe cruce: „Si era pe la orele sase, cānd s-a lasat un īntuneric asupra pamāntului, care l-a acoperit pāna la orele noua. Si soarele s-a īntunecat…”. (Luca 23: 44, 45) Fiul/Soarele murise, deci asupra pamāntului s-a lasat īntunericul. Si cāte ore a durat acest īntuneric? Trei. Aceeasi poveste despre īntunericul care s-a lasat asupra pamāntului au spus-o despre Krishna hindusii, despre Buddha budistii, despre Hercule grecii, despre Quetzalcoatl mexicanii, etc., etc., cu mult timp īnainte de Iisus. Cānd a murit, Iisus a „coborāt īn iad”, la fel cum au procedat anterior Krishna, Zoroastru, Osiris, Horus, Adonis/Tammuz, Bahus, Hercule, Mercur, si asa mai departe. Dupa cele trei zile, el s-a ridicat din morti, la fel ca si Krishna, Buddha, Zoroastru, Adonis/Tammuz, Osiris, Mithra, Hercule si Baldur. Iisus a fost crucificat simbolic de Pasti deoarece acesta reprezinta momentul echinoctiului de primavara, cānd Soarele (Iisus) intra īn semnul astrologic al Berbecului, al lui Ram sau… al mielului. Mielul pomenit īn Cartea Revelatiei reprezinta acelasi simbol. Īn jurul anului 2200 ī.Ch., grupul cunoscut sub numele de Preotii lui Melchisedek au īnceput sa-si confectioneze sorturile din lāna de miel, traditie continuata astazi de expresia moderna a Fratiei, francmasonii. Pastele sau echinoctiul este momentul īn care soarele triumfa asupra īntunericului, īndreptāndu-se catre acea perioada din an cānd ziua devine mai lunga decāt noaptea. Lumea este restaurata astfel prin puterea Soarelui īn momentul renasterii acestuia, motiv pentru care echinoctiul de primavara era unul din evenimentele cele mai sacre ale religiei egiptene. Regina Isis era portretizata adeseori cu un cap de berbec, pentru a simboliza astfel abundenta specifica primaverii, marcata de intrarea īn zodia Berbecului. Sarbatoarea Pastelui era la fel de importanta pentru primii crestini ca si data de 25 decembrie. Legenda lui Mithra afirma ca acesta a fost crucificat si a īnviat din morti pe data de 25 martie. La ora actuala, data Pastelui nu mai este fixata īn prima zi a zodiei Berbecului, dar simbolismul ramāne acelasi. Ziua religioasa a saptamānii crestine este… duminica (n.n. Sunday īn limba engleza), adica SUN-day, ziua soarelui. Bisericile crestine sunt orientate de la est la vest, altarul fiind situat īntotdeauna catre est. Altfel spus, credinciosii privesc inevitabil catre directia din care rasare soarele. Nici chiar ouale de Pasti sau chiflele fierbinti marcate cu cruce nu reprezinta o traditie crestina. Ouale vopsite erau considerate ofrande sacre īn Egipt si Persia, printre altele.

Ce ironie, (N. Tr. Īn limba engleza, son (fiu) si sun (soare) se pronunta la fel.

Cānd te gāndesti ca autoritatile de la Westmintster Abbey au tinut o dezbatere publica, īntrebāndu-se daca e cazul sa mentina traditia pomului de Craciun, dar fiind ca acesta reprezinta un simbol pagān! Pai… īntreaga religie este pagāna!

„Cina cea de Taina” de Leonardo da Vinci. Priviti felul īn care este simbolizat Iisus ca un soare si maniera īn care sunt īmpartiti discipolii īn patru grupe de cāte trei – cele 12 semne ale zodiacului. Aceasta este versiunea picturala a cercului astrologic īmpartit de cruce pe care am vazut-o mai devreme.

VA URMA... CITESTE.