Totul, inaintea unui proces care va incepe in iulie, parte a unui razboi global privind patentele intre cei doi producatori IT, potrivit Bloomberg.

Un judecator din California a hotarat sa blocheze vanzarea tabletei dupa ce in decembrie a respins o cerere similara.
 
Noua decizie a judecatorului vine dupa ce o curte federala din Washington a ajuns recent la concluzia ca nu poate fi contestat patentul Apple referitor la design aflat la baza cererii pentru interzicerea vanzarii Tab 10.1. Hotararea curtii federale a permis Apple sa solicite din nou blocarea tabletei Samsung.
 
Apple si Samsung s-au acuzat reciproc de copierea designului si tehnologiei pentru dispozitive mobile. Cei doi producatori se afla intr-o lupta stransa pe patru continente, in care se folosesc de patente pentru anumite tehnologii pentru a incerca sa castige teren pe piata de 219 miliarde de dolari a smartphone-urilor.
 
Samsung a anuntat ca va lua masurile necesare ca raspuns la decizia justitiei.

"Este o extensie a razboiului de pe piata smartphone-urilor. Daca privim la precedente, diferite cazuri au avut diferite rezultate. Atata timp cat nu sunt blocate smartphone-urile, operatiunile de baza ale Samsung nu sunt afectate", a declarat Kim Young Chan, analist la Shinhan Investment.
 
Vanzarile trimestriale ale Tab 10.1 in SUA s-ar putea ridica la circa 300.000 de unitati, afirma Kim. Samsung, care nu dezvaluie date despre vanzarile de smartphone-uri si tablete, a avut in primul trimestru vanzari de 44,5 milioane de smartphone-uri la nivel global, potrivit datelor firmei de cercetare Strategy Analytics.
 
Apple este, de asemenea, cel mai mare cumparator de cipuri si ecrane de la Samsung.
 
Interdictia pe piata din SUA urmeaza unei decizii de saptamana trecuta din Olanda, care prevede ca Apple sa despagubeasca Samsung pentru incalcarea inepand din august 2010 a unui patent al grupului din Coreea de Sud.
 
Apple a incercat sa obtina in SUA si o interdictie privind ultimul model de smartphone Galaxy S, care a intrat la vanzare in iunie. Procesul privind tableta Galaxy Tab 10.1 va incepe la 30 iulie.

Sursa: incont.ro

Pâna acum, oamenii de stiinta au estimat ca adolescenta începe odata cu pubertatea si se termina în jurul vârstei de 20 de ani. Acum, însa, o serie de cercetari au reliefat ca, de fapt, creierul nu atinge gradul maxim de dezvoltare pâna la vârsta de 24 de ani.

În Marea Britanie, indivizii au dreptul legal de a fuma la 16 ani, de a conduce un vehicul la 17 si de a consuma alcool si a vota la 18. La noi, vârsta de 18 ani este vazuta drept pragul de trecere spre maturitate. Cu toate acestea, cercetarile sugereaza ca în perioada adolescentei creierul nu face fata cu succes efectelor provocate de consumul de alcool si droguri, fiind totodata mai putin capabil sa evalueze riscurile.

Noile cercetari au scos la iveala ca cei 1.8 miliarde de adolescenti din întreaga lume sunt mult mai expusi la efectele nocive ale alcoolului, bolilor cu transmitere sexuala, dar unor noi amenintari precum sexting-ul, dependenta de calculator, "moda" sociala a auto-agresiunilor sau violenta în scoli, comparativ cu generatiile anterioare.

În ciuda schimbarilor radicale aparute în modul de manifestare a adolescentilor si a repercusiunilor care rezulta de aici, pâna de curând aceasta perioada a vietii a fost neglijata în domeniul cercetarii stiintifice si medicale.

Într-un articol aparut în prestigioasa publicatie medicala The Lancet, sunt mentionate patru domenii de cercetare si actiune menite sa îmbunatateasca viata adolescentilor: compararea comportamentului lor la nivel international; stabilirea unor scopuri vizând dezvoltarea lor sanatoasa; masuri preventive pentru combaterea obezitatii, a consumului de alcool si droguri; monitorizarea progreselor lor.

Sursa: Daily Mail - via Descopera.ro

Un studiu realizat de oameni de stiinta de la Universitatea Oxford (Marea Britanie) Aaron Diamond AIDS Research Centre din New York, SUA, si Institutul Rega din Belgia a aratat ca unele virusuri stravechi s-au multiplicat masiv în genomul mamiferelor, în masura atât de mare încât fenomenul ar putea fi comparat cu o epidemie.

Aceste virusuri (numite retrovirusuri endogene) si-au pierdut capacitatea de a se transfera de la o celula la alta, lipsindu-le o gena responsabila de acest transfer; ele ramân în genomul unei celule, petrecându-si tot ciclul de viata acolo. Este un scenariu cu totul surprinzator pentru biologi, aducând în prim-plan ideea ca însusi ADN-ul uman este un mediu de trai si de evolutie pentru virusuri.

Cercetatorii au studiat ADN-ul a 38 de specii de mamifere, printre care soareci, sobolani, elefanti, delfini si oameni.

Ei au descoperiti un virus care a infectat un stramos al mamaiferelor în urma cu cca. 100 milioane de ani (ramasitele acestui virus fiind gasite la aproape toate speciile de mamifere studiate) si un altul care a infectat un stramos al primatelor, urmele sale fiind descoperite în genomul oamenilor si al maimutelor.

În acest moment se stiu prea putine lucruri despre efectul retrovirsurilor endogene asupra sanatatii.

Studiul lor ar putea fi util pentru întelegerea functiilor materialul genetic uman, din care doar 1,5% este implicat direct în procesele vietii organismului uman. Restul este reprezentat de asa-numitul AND "junk", fara o functie cunoscuta, si din ADN provenit de la virusuri si alti paraziti celulari patrunsi si integrati în celule în cursul evolutiei.

Unele portiuni de ADN viral din genomul uman au un rol important în organism - de exemplu, syncytina, o proteina derivata dintr-un virus, contribuie la dezvoltarea placentei.

Studiul ADN-ului de origine virala din celule ar putea face lumina într-o serie de procese, misterioase pâna în prezent, legate de evolutia infectiilor sau a unor boli precum cancerul.

Sursa: BBC News - via Descopera.ro

Cercetarea publicata în jurnalul Molecular Psychiatry arata ca violenta nu lasa urme doar pe corpurile copiilor, ci si în interiorul lor, modificându-le ADN-ul.

Oamenii de stiinta au studiat extremitatile cromozomilor, unde se gasesc telomerele, structuri speciale de ADN ce au rolul de a proteja cromozomii (asemanându-se cu structurile de plastic ce se gasesc la capetele sireturilor). Telomerele se scurteaza cu ocazia fiecarei diviziuni a celulelor, pâna când nu se mai pot diviza si mor.

Specialistii au identificat mai multi factori ce duc la scurtarea telomerelor, printre care se numara fumatul, radiatia si factori de stres psihologic precum maltratarea în copilarie sau îngrijirea unei persoane bolnave cronic.

Noua cercetare a examinat daca expunerea la violenta poate face ca telomerele copiilor sa se scurteze mai repede decât în mod normal. Oamenii de stiinta au intervievat mamele a 236 de copii în vârsta de 5, 7 si 10 ani, întrebându-i daca tinerii au fost martori la incidente de violenta domestica între mama si partener, daca au fost maltratati de catre un adult sau daca au fost expusi agresiunilor din partea altor copii. Apoi, cercetatorii au masurat telomerele copiilor la vârsta de 5 ani si la vârsta de 10 ani.

Idan Shalev, conducatorul studiului, a descoperit ca telomerele copiilor expusi la doua tipuri de violenta s-au scurtat mai rapid, ceea ce înseamna ca acesti copii vor dezvolta afectiuni tipice îmbatrânirii, precum atacuri de cord sau pierderea memoriei, cu 7-10 ani mai devreme decât ceilalti copii.

Studiul pare sa confirme concluzia rezultata din mai multe cercetari recente: dificultatile din copilarie îsi lasa amprenta în cromozomi, afectând victimele de-a lungul întregii vieti.

Într-un studiu din 2011 efectuat de specialisti de la Scoala Medicala Harvard asupra copiilor din România s-a observat ca cei care copilarisera în orfelinate prezentau telomere mai scurte decât copii care avusesera parte de asistenta maternala.

„Stim ca stresul este nociv. Acest studiu arata mecanismul prin care acest tip de stres patrunde în gene”, a explicat Nathan Fox, profesor la Universitatea din Maryland.

Sursa: USA Today - via Descopera.ro

Imensa constructie atinge dimensiunile partii de sud a insulei Manhattan. Dupa o serie de pregatiri prealabile, care au durat circa 14 luni, centrala a fost pusa în functiune si poate furniza 605 Megawati - o cantitate de energie suficienta pentru a alimenta un oras de marime medie.

Centrala a fost pusa în functiune pe data de 19 aprilie, anul curent, iar planurile de extindere continua, astfel încât autoritatile spera ca, în anul 2013, centrala sa furnizeze 1.000 Megawati. Centrala a fost construita pe o suprafata de peste 2.000 hectare, în apropierea satului Charanka, districtul Patan, din nordul statului Gujarat.

India intentioneaza ca, pâna în anul 2020, circa 15 % din totalul de energie necesara tarii sa provina din surse nepoluante. Prin comparatie, la ora actuala doar 6% din energia necesara Indiei provine din surse "verzi".

Cu toate acestea, India este deja pe cale sa fie detronata de catre Tunisia. Acest stat nord-african intentioneaza sa inaugureze în anul 2016 o centrala similara, care sa furnizeze energie în cantitate de 2.000 de Megawati.

Centrala din Charanka a costat circa 280 milioane USD si produce aceesi cantitate de energie precum o termocentrala care ar arde anual o cantitate de 900.000 tone de carbuni si gaze. Centrala solara din Gujarat salveaza astfel atmosfera de poluarea anuala cu circa 8 milioane tone de dioxid de carbon.

Sursa: Grist - via Descopera.ro

Procesul de „crestere” dureaza doar câteva saptamâni; se porneste de la celule prelevate din mâna pacientului, rezultând formatiuni tubulare ce pot fi folosite într-o variatate de proceduri medicale: pentru realizarea operatiei de bypass cardiac, pentru ameliorarea starii pacientilor cu boli de rinichi si care necesita dializa sau pentru repararea defectelor congenitale ale inimii la copii.

Încercarile precedente utilizau în general materiale sintetice (care maresc riscul de infectie),iar putinele încercari cu materiale naturale produsesera tuburi care nu erau suficient de rezistente.

Actuala metoda, dezvoltata de cercetatorii firmei americane Cytograft Tissue Engineering, se bazeaza pe cultivarea în laborator a celuleleor extrase chiar de la viitorul pacient.

Mostra de tesut este prelevata de pe dosul mâinii; celulele producatoare de colagen (o proteina ce formeaza fibrele elastice, rezistente, din piele) , sunt mentinute într-un mediu de cultura special, unde se înmultesc, dând nastere unei pelicule subtiri - un strat de celule.

Pelicula este apoi rulata, iar celulele fuzioneaza, formând un tub; tubul este captusit în interior cu un strat format dintr-un alt tip de celule, provenit din vasele de sânge superficiale prelevate odata cu pielea de pe mâna pacientului.

Alternativ, pelicula de celule poate fi taiata în fâsii subtiri, care sunt apoi tesute pe un razboi de tesut miniatural, în mediu steril.

Prin aceasta metoda, pot fi produse, în numai doua luni, tuburi lungi de 20 centimetri.

Tuburile astfel obtinute au fost testate, deocamdata, pe trei pacienti, cu rezultate foarte bune. Nu au existat probleme legate de respingerea transplantului.

Totusi, sunt necesare înca multe cercetari, astfel încât tehnologia ar putea fi disponibila pe piata în 5-10 ani, estimeaza oamenii de stiinta.

Sursa: Mail Online - Sursa foto: Cytograft Tissue Engineering - via Descopera.ro

Tranzitia la o minte colectiva a permis aparitia unui numar potential infinit de notiuni, gânduri, concepte, dându-le oamenilor si capacitatea de a reflecta, pentru prima data, asupra noului si inventiilor.

Fara aceasta schimbare, crede John Hoffecker, arheolog în cadrul Universitatii Colorado, SUA, marile realizari tehnice, de la ceas la navetele spatiale, n-ar fi fost, cu mare probabilitate, inventate. E îndoielnic ca, fara aceasta caracteristica, oamenii ar fi devenit creaturile "industrializate", obsedate de tehnologie, care sunt azi.

Cercetatorul considera ca primele semne ale unei asemenea schimbari au aparut în urma cu cca. 1,6 milioane de ani, când oamenii au început sa fabrice primele topoare de piatra.

Acestea reflecta existenta unui "concept de design" stocat în celulele nervoase ale creierului si transpus în piatra si par sa fi luat nastere pe baza unei puternice relatii de conditionare reciproca între mâini, ochi, creier si uneltele însele.

Apoi, în urma cu 75.000 de ani, în Africa, ritmul schimbarilor s-a accelerat si a început formarea "mintii colective". Oamenii au reusit sa gaseasca o cale de a-si împartasi unii altora ideile complicate.

Acum 40.000 ani au început sa produca lucrari de arta decorativa, iar în urma cu 30.000 de ani - primele instrumente muzicale.

Odata cu aparitia simbolurilor si a limbajului, unelte ale comunicarii, destinate exprimarii gândurilor, spune Hoffecker, si cu integrarea consecutiva a creierelor într-un super-creier, mintea umana pare sa fi devenit o forta creatoare cu posibilitati infinite.

Creierele individuale din cadrul unui grup social au fost integrate într-un fel de internet neurologic, iar comunicarea a devenit unul dintre motoarele evolutiei.

Unul dintre sustinatorii acestei teorii este Stephen Hawking, care a afirmat ca e momentul "sa adoptam o perspectiva mai larga si sa consideram transmiterea externa a informatiei, alaturi de ADN, drept un factor al evolutiei speciei umane."

Sursa: Mail Online - via Descopera.ro

Tot mai multe studii vin sa demonstreze ca realizarea faptului ca suntem muritori ne poate face mai toleranti. Mai mult, studiul reliefeaza faptul ca si gândirea non-constienta asupra acestui subiect, aparuta în urma unei plimbari printr-un cimitir, poate fi benefica.

Studii anterioare sustin ca reflectia asupra mortii este distructiva si periculoasa, alimentând comportamentul violent. Psihologia sociala sustine ca teoriile managementului terorii (TMT) arata ca modul de comportare este motivat în mare parte de teama de moarte. Conform acestor teorii, simbolurile care creeaza viziuni culturale asupra lumii sunt protejate cu înversunare ca reprezentari ale lumii reale. TMT sustin ca atunci când oamenilor li se aminteste de moarte, ei aplica mai usor aceste simboluri, iar acest fenomen poate determina aparitia actelor de violenta si chiar a razboaielor.

Din acest motiv, autorul raportului, Kenneth Vail de la Universitatea Missouri sustine ca pâna acum "a existat doar o întelegere minimala a faptului ca fenomenul de constientizare a mortii ar putea motiva atitudini si comportamente benefice care pot alimenta starea de bine".

Autorii noilor cercetari s-au bazat pe un studiu din 2008 realizat de Matthew Gailliot asupra psihologiei personalitatii, în care era testat modul în care existenta unui cimitir în apropiere afecteaza dorinta oamenilor de a-i ajuta pe straini. "Cercetatorii au emis ipoteza ca, daca valoarea culturala a întrajutorarii era importanta pentru oameni, atunci constientizarea mortii poate amplifica dorinta de a-i ajuta pe ceilalti" a declarat Vail.

Oamenii de stiinta au observat oameni care treceau pe lânga un cimitir si persoane care se aflau pe o strada laturalnica, de unde cimitirul nu putea fi observat. Pe lânga trecatori existau figuranti care vorbeau fie despre ajutorare, drept o valoare culturala, fie despre alte subiecte. La câteva secunde dupa ce indivizii treceau de acesti figuranti, o tânara îsi scapa caietul pe jos.

Cercetatorii au analizat modul în care oamenii reactionau si daca o ajutau pe straina, în functie de context. Rezultatele au indicat ca în conditiile în care cei din jur vorbeau despre ajutorare ca valoare, cei din apropierea cimitirului erau mult mai dispusi sa ajute un strain, în comparatie de cei aflati pe o strada obisnuita. "

Alte experimente, atât de teren, cât si de laborator, au replicat aceste constatari, care arata ca "gradul de constientizare a mortii poate favoriza toleranta, egalitarismul, compasiunea, empatia si pacifismul", a adaugat Vail.

Un studiu similar realizat în 2009 de Zachary Rothschild de la Universitatea din Kansas a evidentiat ca o constientizare a decesului îi poate motiva pe fundamentalistii religiosi americani si iranieni sa afiseze compasiune fata de membrii altor grupari religioase, atunci când textele religioase subliniaza toleranta drept valoare.

De asemenea, gândul ca într-o zi vom muri ne poate ajuta sa devenim mai sanatosi. Studii recente au aratat ca atunci când oamenii îsi amintesc ca nu sunt nemuritori tind sa faca alegeri mai sanatoase. În aceasta privinta, o cercetare realizata de D.P. Cooper, în 2011, a demonstrat ca femeile au fost mult mai dispuse sa îsi faca controale medicale dupa ce li s-a expus riscul de deces.

Sursa: Telegraph - via Descopera.ro

Reusita cercetatorilor face posibila realizarea unor miscari voluntare complexe a unei mâini paralizate.

„Practic, «tragem cu urechea» la semnalele electrice pe care creierul le transmite în mod natural catre brat si le transmitem cu ajutorul acestui aparat direct catre muschi”, a explicat Lee E. Miller, profesor de neurostiinte la Universitatea Northwestern si totodata coordonatorul studiului publicat în jurnalul Nature.

„Aceasta conexiune de la creier la muschi va putea fi folosita pentru a permite pacientilor paralizati din cauza loviturilor la maduva spinarii sa efectueze miscarile firesti de zi cu zi, având astfel sansa unei vieti independente”, a adaugat Miller.

Studiul a fost realizat pe maimute. Cercetatorii au înregistrat cu ajutorul unor electrozi implantati semnalele electrice transmise dinspre creier spre muschi atunci când primata strângea în mâna o minge, când o ridica si când îi dadea drumul într-un tub. Aceste înregistrari au fost folosite de oamenii de stiinta pentru conceperea unui algoritm cu ajutorul caruia au procesat semnalele electrice ale creierului, prezicând tiparele de activitate musculara generate de acestea.

Apoi, cercetatorii au folosit un anestezic local pentru a paraliza temporar bratul maimutei, dupa care au folosit o neuroproteza (un dispozitiv introdus în creier si în brat) pentru a controla bratul acesteia. Cu ajutorul unor semnale electrice transmise în 40 de milisecunde de la creier la muschi, cercetatorii au putut sa controleze maimuta pentru a apuca mingea si a completa sarcina aproape la fel de bine ca înainte ca bratul sa-i fie paralizat.

„Maimuta nu-si va putea folosi mâna perfect, dar este un proces de învatare similar celuia prin care trecem atunci când ne obisnuim cu un mouse nou sau cu o racheta de tenis noua”, a explicat Miller.

Cercetatorii afirma ca este nevoie de studii ulterioare pentru a identifica daca aceasta tehnologie va putea fi folosita si de oameni, însa un lucru este cert: reusita specialistilor de la Universitatea Northwestern ofera noi sperante persoanelor cu paralizii provocate de afectiuni ale maduvei spinarii.

Sursa: Universitatea Northwestern - via Descopera.ro

Rata infractionalitatii a crescut din cauza emisiilor de carburant: vehiculele care foloseau benzina cu plumb si care au contaminat orasele timp de zeci de ani au facut ca agresivitatea sa creasca în zonele urbane, arata un studiu recent.

Într-un studiu realizat de Howard W. Mielke, de la Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii Tulane, si specialistul în demografie Sammy Zahran, au fost comparate cantitatile de plumb eliberate în perioada 1950-1985 în 6 orase americane: Atlanta, Chicago, Indianapolis, Minneapolis, New Orleans si San Diego. În aceasta perioada avut loc o crestere a expunerii la pulberile cu continut de plumb, ca urmare a utilizarii benzinei cu plumb, fenomen care a fost corelat cu o crestere a gradului de agresivitate.

Dupa ce a luat în considerare si alti factori precum mediul, comunitatea, veniturile, educatia si rata încarcerarii, oamenii de stiinta au observat ca fiecare crestere cu un procent a nivelului de plumb din mediu a facut ca, peste 22 de ani, rata agresivitatii sa se mareasca cu 0,46%.

Copii sunt extrem de sensibili la pulberile care contin plumb si expunerea la acestea poate provoca efecte neuroanatomice latente care au un impact sever asupra comportamentului social. "Pâna la 90% din actele de vatamare corporala grava din zonele urbane au aparut ca urmare a cantitatii de pulberi cu continut de plumb, eliberate în atmosfera cu 22 de ani în urma", a explicat Mielke.

O alta sursa de intoxicare au constituit-o vopselele cu continut de plumb, utilizate pe scara larga în urma cu câteva decenii.

Sursa: Science Daily - via Descopera.ro