Noi cercetari demonstreaza ca, de fapt, avem nevoie sa facem mult mai putina miscare decât am crede. Desigur, cu cât mai multe exercitii fizice, cu atât mai bine, însa cercetatorii din Canada au efectuat un studiu pentru a vedea care este minimul de exercitii fizice necesara unui om pentru o viata sanatoasa.

Studiul a fost realizat pe doua grupuri de voluntari: unul alcatuit din persoane cu vârste medii si o conditie fizica deficitara (dar sanatosi) si un alt grup format tot din persoane cu vârste medii, dar care sufereau de boli cardiovasculare. Pentru început, specialistii au calculat, pentru fiecare individ, nivelul de baza al rezistentei la efort.

Pentru exercitiile de rutina, specialistii au propus ca voluntarii sa faca exercitii pe biciclete medicinale, de 2 ori pe saptamâna. Timp de un minut, ei au pedalat cu 90% din maximul de efort (care se masoara luând ca baza frecventa batailor inimii, pâna la 220 pe minut, minus vârsta individului), urmat de un minut de pedalare usoara. Acest proces trebuia repetat de 10 ori, astfel încât individul sa efectueze un total de 20 de minute de exercitii.

Dupa doar câteva saptamâni, toti voluntarii au prezentat o îmbunatatire a sanatatii. Aceasta schimbare s-a observat mai ales în cazul celor care sufereau de boli cardiace. Corpurile lor au produs mai multe proteine, implicate în productia de energie si de oxigen . De asemenea, s-au observat o scadere a riscului de diabet tip 2, datorata îmbunatatirii nivelului de sensibilitatea la insulina si a capacitatii sângelui de a retine zahar.

Studiul vine sa demonstreze ca nu este nevoie sa mergem zilnic la sala, atât timp cât stim ce fel de exercitii ne-ar face bine. Specialistii subliniaza faptul ca nu e nicio problema daca facem mai multe exercitii, dar ca, pentru unii dintre noi, care nu au destul timp, este bine sa stim ca 40 de minute de miscare, pe saptamâna, sunt de ajuns pentru a ne mentine în forma.

Sursa: Dvice via descopera.ro

Decizia a fost anuntata dupa doua luni de dezbateri intense, dupa ce oficialii SUA au solicitat ca anumite aspecte ale cercetarii sa nu fie publicate, datorita riscului ca acestea sa fie folosite de teroristi. Conform declaratiilor expertilor, boala creata în laborator are potentialul de a ucide miliarde de oameni. Cu toate acestea, creatorul acesteia, dr. Ron Fouchier, a cerut ca studiul sa fie publicat necenzurat, pentru ca va ajuta la prevenirea si la tratarea acestor tulpini gripale în cazul în care acestea vor aparea în urmatorii ani.

Specialistii OMS sustin publicarea cercetarii, decizia fiind anuntata în urma discutiilor purtate de 22 de experti din întreaga lume. Cei mai multi dintre acestia considera ca riscul utilizarii studiului de catre teroristi este mult mai mic decât riscul ca aceste tulpini sau unele similare sa apara în natura. De aceea, recomandarea lor a fost ca studiul sa fie publicat necenzurat, pentru a permite identificarea si studierea detaliilor care ar putea ajuta la descoperirea virusurilor ce au potentialul sa provoace o pandemie înainte ca acest lucru sa se petreaca.

Forma naturala a gripei aviare a infectat milioane de pasari, mai ales în tarile sarace din Asia. Aceasta nu se transmite usor la oameni, însa atunci când se transmite, are o rata a mortalitatii ridicata. Daca virusul ar dezvolta capacitatea de a infecta oamenii mai usor si pe cea de a se transmite de la om la om, ar putea ucide milioane de persoane.

Din cele 600 de cazuri umane de H5N1 înregistrate pâna acum la nivel mondial, peste 50% au fost letale. Cercetatorii cred ca aceasta este cea mai letala forma a gripei întâlnita pâna acum. Cea mai devastatoare epidemie din istorie, epidemia de gripa din 1918, care a dus la moartea a 50 de milioane de persoane la nivel mondial, a fost provocata de o tulpina cu rata mortalitatii de 2%.

Cercetarea ce a dus la conceperea unei forme extrem de letale a H5N1 s-a dovedit controversata: daca unii cercetatori cer publicarea necenzurata a studiului, altii considera ca nu doar publicarea sa reprezinta o greseala, ci si însasi realizarea sa.

Bruce Alberts, editorul prestigiosului jurnal Science, una din cele doua publicatii stiintifice în care urmeaza sa apara studiul, s-a declarat surprins ca OMS a luat atât de repede decizia publicarii acestuia.

Cercetarea urmeaza sa fie publicata în câteva luni.

Sursa: New York Times via descopera.ro

Scopul acestei cercetari este acela de a obtine carne printr-o metoda mai eficienta decât cresterea animalelor, care are o eficienta scazuta (cca. 15%) si afecteaza puternic mediul înconjurator. Prin aceasta metoda, eficienta ar putea ajunge la 50%.

Conform declaratiilor prof. Mark Post, conducatorul proiectului, utilizarea carnii sintetice ar putea reduce impactul ambiental al productiei de carne cu pâna la 60%.

Cercetatorii au reusit sa obtina în laborator fâsii subtiri de tesut muscular, cu lungimea de cca. 2 cm, latimea de 1 cm si grosimea de 1 mm. Bucatile au culoarea alba si arata oarecum ca fâsiile de calamar.

Amestecându-le cu sânge si grasime obtinuta, de asemenea, în laborator, vor rezulta hamburgeri sintetici, pe care cercetatorii intentioneaza sa îi obtina pâna la sfârsitul acestui an.

Gustul este, deocamdata, fad, iar cercetatorii afirma ca mai au de lucru pentru a obtine o carne cu aroma corespunzatoare. Apoi, e necesara rafinarea metodei pentru a spori randamentul.

Unii oameni de stiinta considera ca fabricarea carnii sintetice este o alternativa sustenabila la cresterea animalelor, mai ales în conditiile în care cererea de alimente creste mereu. Se estimeaza ca, în urmatorii 50 de ani, productia de alimente va trebui sa se dubleze, pentru a face fata cererii generate de cresterea populatiei planetei, în conditiile în care schimbarile climatice, lipsa apei si urbanizarea crescânda vor face tot mai dificila obtinerea hranei.

Alti specialisti sunt, însa, îngrijorati de continutul de substante antibiotice si antifungice care vor trebui utilizate pentru a asigura conservarea acestei carni sintetice si cred ca problema ar putea fi solutionata mai degraba prin reducerea consumului de carne în rândul populatiei tarilor dezvoltate.

Sursa: BBC News via descopera.ro

Experimentele efectuate pe soareci si pe sobolani au aratat ca reducerea masiva a numarului de calorii consumate a dus la prelungirea vietii acestora, însa acest experiment nu poate fi reprodus pe oameni.

Acum, cercetatorii de la National Institute of Aging din SUA au descoperit ca persoanele care nu consuma niciun fel de aliment timp de o zi sau doua beneficiaza de un efect de protejare a creierului de afectiunile degenerative.

Profesorul Mark Mattson, conducatorul laboratorului de neurostiinte al institutului, a declarat: "Reducerea numarului de calorii poate proteja creierul, însa efectul nu poate fi obtinut prin reducerea cantitatii de mâncare consumate. Cea mai buna varianta este adoptarea unor perioade de post total, în care nu se consuma nimic, alternate cu perioade în care se poate consuma orice".

Cercetatorii au descoperit ca atunci când cantitatea de calorii consumate este redusa drastic se observa cresterea cantitatii de substante chimice din creier ce au rolul de mesager celular. Aceste substante au un rol important în stimularea cresterii neuronilor din creier, proces ce contracareaza efectul afectiunilor precum Alzheimer sau Parkinson.

"Celulele creierului sunt supuse unui stres ce produce un efect similar celuia pe care exercitiul fizic îl are asupra celulelor din muschi. Asadar, efectul este unul pozitiv", a explicat Mattson.

Descoperirea a fost prezentata în cadrul unei conferintei anuale a American Association for the Advancement of Science, ce a avut loc în Vancouver.

Sursa: The Guardian via descopera.ro

Gena este numita GPR120, iar specialistii spun ca ea este responsabila pentru aparitia unor boli ale ficatului, ca urmare a acumultarii celulelor adipoase în aceasta zona.

Într-o prima etapa, studiul a fost realizat pe doua grupuri de soareci care au primit hrana grasa. Un grup a fost format din soareci carora specialistii le-au dezactivat gena GPR120 si un altul în care gena a ramas activata. Astfel, cercetatorii au aflat ca soarecii care aveau gena dezactivata au luat în greutate cu 15% mai mult decât cei din celalalt grup. Totodata, la cei cu gena dezactivata s-a constat ca nivelul total de grasime acumulata a fost dublu fata de cel al soarecilor cu gena normala. În plus, s-a constat ca soarecii cu gena GPR120 dezactivata au prezentat simtome de diabet si steatoza hepatica.

Atunci când ambele grupruri au primit mâncare cu un nivel scazut de grasimi, nu s-au înregistrat diferente mari de greutate între soareci, studiul sugerând ca gena este puternic asociata cu obezitatea legata de dieta.

În a doua etapa a studiului, specialistii au comparat efectele genei asupra oamenilor. În aceasta etapa au fost implicati 6.900 de europeni obezi care consumau regulat mâncare grasa si alti 7.650 de oameni care aveau o dieta sanatoasa. Cercetarea a indicat ca aceasta mutatie a genei este întâlnita la 2,4% dintre persoanele obeze si 1,3% dintre indivizii care au o dieta sanatoasa. De asemenea, în urma rezultatelor, specialistii au concluzionat ca cei care detin aceasta mutatie au cu 60% mai multe sanse sa devina obezi, comparativ cu restul indivizilor.

Sursa: The Mainichi Daily News via descopera.ro

Puterea minunata a vietii: plante care au încoltit dupa 30.000 ani. Spre surpriza tuturor, semintele stravechi au încoltit odata ce li s-au oferit conditii propice în laboratoarele Academiei Nationale de Stiinte din Moscova.

Semintele plantei Silene stenophylla, o ruda a plantei gusa-porumbelului (Silene vulgaris) din flora României, au fost descoperite pe malurile fluviului Kolîma, în apropiere de un sit paleontologic foarte bogat în fosile de mamuti.

Înainte de descoperirea acestor seminte, care prezentau înca potential de germinare, recordul fusese detinut de câteva seminte de palmier cu vechimea de circa 2.000 ani, descoperite în ruinele fortaretei Masada din Israel.

Echipa de cercetatori condusa de profesorul David Gilikinsky (decedat din nefericire la câteva zile dupa descoperire), a identificat semintele în cauza, în circa 70 de vizuini de popândai, care le strânsesera în urma cu multe milenii, pe post de rezerva de alimente pentru iarna.

"Toate vizuinile stravechi au fost descoperite la adâncimi care variau între 20-40 metri fata de suprafata actuala a solului, fiind depozitate în straturi de sol care mai contineau resturi fosile de mamuti, rinoceri lânosi, bizoni, cai salbatici, cerbi, precum si resturi fosilizate de plante. Prezenta unor straturi verticale de gheata demonstreaza ca toate aceste resturi, inclusiv semintele de Silene stenophylla, s-au aflat permanent în stare înghetata", declara paleontologii rusi.

Popândaii arctici au depozitat semintele în cele mai reci "camere" ale vizuinilor lor multi-compartimentate, iar semintele au ramas congelate timp de peste 30.000 ani.

"Acesta este de departe cel mai extraordinar exemplu de longevitate descoperit pâna în prezent lîn lumea vie", declara entuziasmat Robin Probert, directorul departamentului de conservare din cadrul celebrei UK's Millenium Seed Bank.

Conform teoriei emise de cercetatorii rusi, tesutul celulelor semintelor contine mari cantitati de sucroza, care avea rolul de "hrana" pentru viitoarele plante.

Dar aceste zaharuri au si proprietati conservante, fiind cunoscute pentru capacitatea lor de a conserva dozele de vaccinuri chiar si în climatul cald al Africii, fara a mai fi nevoie de depozitarea vaccinurilor în frigidere.

Planta Silene stenophylla creste înca în tundrele siberiene, iar cercetatorii care au comparat exemplare actuale cu cele de acum 30.000 ani, au descoperit unele mici diferente la nivelul formei petalelor si organelor sexuale ale florilor, diferente pentru care înca încearca sa gaseasca o explicatie.

Sursa: BBC News via descopera.ro

Atunci când o furnica se lupta cu un intrus dintr-o alta colonie, ea îi retine mirosul si transmite informatiile legate de acesta celorlalti membri din colonie. În acest mod, fiecare individ din grup poate identifica ulterior inamicul.

Pentru multe specii de furnici, secretul mentinerii coeziunii unei colonii sta în chimie. Membrii unui astfel de grup se identifica între ei cu ajutorul unei "semnaturi chimice" care acopera corpul fiecarui individ.

Descoperirile vin în urma unui studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea Melbourne din Australia. Cercetarea s-a bazat pe monitorizarea furnicilor-tesatoare tropicale (Oecophylla smaragdina), care traiesc în copaci, unde formeaza colonii de pâna la 500.000 de membri. Astfel, s-a observat ca atunci când membrii unei colonii simt o "semnatura" necunoscuta o percep automat ca pe un inamic sau un invadator.

Furnicile însarcinate cu apararea coloniei reactioneaza mult mai violent atunci când întâlnesc inamici cu care câteva dintre lucratoare se întâlnisera anterior.

Mai mult, cercetatorii au explicat ca furnicile din colonie sunt capabile sa reactioneze ca urmare a unei atentionari venite din partea unui singur membru, care se întâlnise cu inamicul în trecut.

Oamenii de stiinta spun ca, prin analogie cu lumea umana, aici ar fi vorba despre un fel de "întelepciune colectiva" a furnicilor.

Sursa: BBC via descopera.ro

Rata infractionalitatii a crescut din cauza emisiilor de carburant: vehiculele care foloseau benzina cu plumb si care au contaminat orasele timp de zeci de ani au facut ca agresivitatea sa creasca în zonele urbane, arata un studiu recent.

Într-un studiu realizat de Howard W. Mielke, de la Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii Tulane, si specialistul în demografie Sammy Zahran, au fost comparate cantitatile de plumb eliberate în perioada 1950-1985 în 6 orase americane: Atlanta, Chicago, Indianapolis, Minneapolis, New Orleans si San Diego. În aceasta perioada avut loc o crestere a expunerii la pulberile cu continut de plumb, ca urmare a utilizarii benzinei cu plumb, fenomen care a fost corelat cu o crestere a gradului de agresivitate.

Dupa ce a luat în considerare si alti factori precum mediul, comunitatea, veniturile, educatia si rata încarcerarii, oamenii de stiinta au observat ca fiecare crestere cu un procent a nivelului de plumb din mediu a facut ca, peste 22 de ani, rata agresivitatii sa se mareasca cu 0,46%.

Copii sunt extrem de sensibili la pulberile care contin plumb si expunerea la acestea poate provoca efecte neuroanatomice latente care au un impact sever asupra comportamentului social. "Pâna la 90% din actele de vatamare corporala grava din zonele urbane au aparut ca urmare a cantitatii de pulberi cu continut de plumb, eliberate în atmosfera cu 22 de ani în urma", a explicat Mielke.

O alta sursa de intoxicare au constituit-o vopselele cu continut de plumb, utilizate pe scara larga în urma cu câteva decenii.

Sursa: Science Daily - via Descopera.ro

Reusita cercetatorilor face posibila realizarea unor miscari voluntare complexe a unei mâini paralizate.

„Practic, «tragem cu urechea» la semnalele electrice pe care creierul le transmite în mod natural catre brat si le transmitem cu ajutorul acestui aparat direct catre muschi”, a explicat Lee E. Miller, profesor de neurostiinte la Universitatea Northwestern si totodata coordonatorul studiului publicat în jurnalul Nature.

„Aceasta conexiune de la creier la muschi va putea fi folosita pentru a permite pacientilor paralizati din cauza loviturilor la maduva spinarii sa efectueze miscarile firesti de zi cu zi, având astfel sansa unei vieti independente”, a adaugat Miller.

Studiul a fost realizat pe maimute. Cercetatorii au înregistrat cu ajutorul unor electrozi implantati semnalele electrice transmise dinspre creier spre muschi atunci când primata strângea în mâna o minge, când o ridica si când îi dadea drumul într-un tub. Aceste înregistrari au fost folosite de oamenii de stiinta pentru conceperea unui algoritm cu ajutorul caruia au procesat semnalele electrice ale creierului, prezicând tiparele de activitate musculara generate de acestea.

Apoi, cercetatorii au folosit un anestezic local pentru a paraliza temporar bratul maimutei, dupa care au folosit o neuroproteza (un dispozitiv introdus în creier si în brat) pentru a controla bratul acesteia. Cu ajutorul unor semnale electrice transmise în 40 de milisecunde de la creier la muschi, cercetatorii au putut sa controleze maimuta pentru a apuca mingea si a completa sarcina aproape la fel de bine ca înainte ca bratul sa-i fie paralizat.

„Maimuta nu-si va putea folosi mâna perfect, dar este un proces de învatare similar celuia prin care trecem atunci când ne obisnuim cu un mouse nou sau cu o racheta de tenis noua”, a explicat Miller.

Cercetatorii afirma ca este nevoie de studii ulterioare pentru a identifica daca aceasta tehnologie va putea fi folosita si de oameni, însa un lucru este cert: reusita specialistilor de la Universitatea Northwestern ofera noi sperante persoanelor cu paralizii provocate de afectiuni ale maduvei spinarii.

Sursa: Universitatea Northwestern - via Descopera.ro

Tot mai multe studii vin sa demonstreze ca realizarea faptului ca suntem muritori ne poate face mai toleranti. Mai mult, studiul reliefeaza faptul ca si gândirea non-constienta asupra acestui subiect, aparuta în urma unei plimbari printr-un cimitir, poate fi benefica.

Studii anterioare sustin ca reflectia asupra mortii este distructiva si periculoasa, alimentând comportamentul violent. Psihologia sociala sustine ca teoriile managementului terorii (TMT) arata ca modul de comportare este motivat în mare parte de teama de moarte. Conform acestor teorii, simbolurile care creeaza viziuni culturale asupra lumii sunt protejate cu înversunare ca reprezentari ale lumii reale. TMT sustin ca atunci când oamenilor li se aminteste de moarte, ei aplica mai usor aceste simboluri, iar acest fenomen poate determina aparitia actelor de violenta si chiar a razboaielor.

Din acest motiv, autorul raportului, Kenneth Vail de la Universitatea Missouri sustine ca pâna acum "a existat doar o întelegere minimala a faptului ca fenomenul de constientizare a mortii ar putea motiva atitudini si comportamente benefice care pot alimenta starea de bine".

Autorii noilor cercetari s-au bazat pe un studiu din 2008 realizat de Matthew Gailliot asupra psihologiei personalitatii, în care era testat modul în care existenta unui cimitir în apropiere afecteaza dorinta oamenilor de a-i ajuta pe straini. "Cercetatorii au emis ipoteza ca, daca valoarea culturala a întrajutorarii era importanta pentru oameni, atunci constientizarea mortii poate amplifica dorinta de a-i ajuta pe ceilalti" a declarat Vail.

Oamenii de stiinta au observat oameni care treceau pe lânga un cimitir si persoane care se aflau pe o strada laturalnica, de unde cimitirul nu putea fi observat. Pe lânga trecatori existau figuranti care vorbeau fie despre ajutorare, drept o valoare culturala, fie despre alte subiecte. La câteva secunde dupa ce indivizii treceau de acesti figuranti, o tânara îsi scapa caietul pe jos.

Cercetatorii au analizat modul în care oamenii reactionau si daca o ajutau pe straina, în functie de context. Rezultatele au indicat ca în conditiile în care cei din jur vorbeau despre ajutorare ca valoare, cei din apropierea cimitirului erau mult mai dispusi sa ajute un strain, în comparatie de cei aflati pe o strada obisnuita. "

Alte experimente, atât de teren, cât si de laborator, au replicat aceste constatari, care arata ca "gradul de constientizare a mortii poate favoriza toleranta, egalitarismul, compasiunea, empatia si pacifismul", a adaugat Vail.

Un studiu similar realizat în 2009 de Zachary Rothschild de la Universitatea din Kansas a evidentiat ca o constientizare a decesului îi poate motiva pe fundamentalistii religiosi americani si iranieni sa afiseze compasiune fata de membrii altor grupari religioase, atunci când textele religioase subliniaza toleranta drept valoare.

De asemenea, gândul ca într-o zi vom muri ne poate ajuta sa devenim mai sanatosi. Studii recente au aratat ca atunci când oamenii îsi amintesc ca nu sunt nemuritori tind sa faca alegeri mai sanatoase. În aceasta privinta, o cercetare realizata de D.P. Cooper, în 2011, a demonstrat ca femeile au fost mult mai dispuse sa îsi faca controale medicale dupa ce li s-a expus riscul de deces.

Sursa: Telegraph - via Descopera.ro