\\ Home Page : Articolo : Stampa
Gandul care ne intinereste
By Admin (from 12/05/2011 @ 14:00:29, in ro - Stiinta si Societate, read 2085 times)

 Medicina traditionala a unor popoare precum indienii sau chinezii pune accent foarte mare pe rolul gandirii, al gandului, in tratarea unor boli extrem de grave, cum ar fi cardiopatia ischemica, boala coronariana, psoriazisul, arteritele, dereglari ale tensiunii arteriale, ciroza, impotenta sexuala, nevrozele, cancerul etc.

Preluand in buna parte traditia multimilenara orientala, medicina alopata occidentala de azi incearca sa combine metodele proprii cu autoterapia prin gand, dar au aparut si tehnici terapeutice complementare bazate in mod fundamental pe aceste proceduri.

Frica e o boala

Omul este inrobit de propriile ganduri. Eliberarea de sub tirania lor (ne referim la gandurile negative) confera individului respectiv puteri de esenta divina, dupa cum sustin adeptii acestor practici. De aceea, se impune sa se puna un accent special pe controlul asupra gandurilor rele. Acestea (sinonime intr-un fel cu frica) au un efect devastator asupra fiintei umane. Si alt gen de ganduri - cum ar fi cel care genereaza ingrijorarea prelungita, nesiguranta zilei de maine, suspiciunile, invidia - afecteaza organismul, dar nu-l distrug asa cum face „gandul-frica”.

Frica micsoreaza diametrul vaselor de sange, cu urmare a unui flux excesiv de noradrenalina in sange. Acest lucru duce la o subalimentare prelungita cu sange arterial a creierului si a altor organe (inima, ficatul, rinichii, maduva spinarii, pielea, sistemul nervos), deci cu oxigen si cu elemente nutritive, lucru care poate duce la boli organice, cum ar fi boala coronariana, ischemia, hepatita, boli de piele, nevroze si psihoze.

Stresul, rapus de veselie

Gandul rau sau frica pot fi datorate unor cauze individuale sau generale. Asupra celor individuale nu ne vom opri, deoarece ele sunt cauzate in mare parte de lipsa de educatie a gandului. Cauza generala o constituie stresul, mult mai frecvent intalnit in zonele urbane, stres cauzat de zgomot, de trepidatii, de vibratii, de aer infectat, plin de toxine, de amenintari foarte variate, de consumul alimentelor sintetice, de apele contaminate, de filmele de groaza si de cultura poluata, iar exemplele ar putea continua foarte mult.

Totusi, daca elementele stresante pot fi evitate prin schimbarea mediului in care sunt prezente, gandul rau nu poate fi eliminat decat prin metoda reeducarii. Metoda generala de combatere a gandului rau, a fricii, se concretizeaza prin ras, veselie, zambetul mereu prezent. Probabil va intrebati cum poate o persoana care sufera de o boala foarte grava sa fie vesela, cu zambetul pe buze. Desigur, asa ceva nu se realizeaza de la inceput, batand din palme, dar cu timpul se constata ca metoda este eficace si are nevoie de rabdarea si de perseverenta subiectului.

Autosugestia - leac sau otrava

O boala fizica va afecta mentalul, iar o boala mentala va afecta buna functionare a organismului. Gandirea viciata produce concomitent modificari distructive ale secretiilor nervoase si glandulare. Pentru organism este foarte rau, deoarece o gandire viciata genereaza stari uneori letale, celulele somatice se pot intoxica sau pot surveni dereglari sau accidente grave legate de vasele de sange. Pot surveni depresiuni ale anumitor centri nervosi sau spirituali, sangele se poate otravi cu substantele chimice elaborate in timpul socului negativ produs de gandul rau.

Toate organele aflate in tractul digestiv vor suporta o otravire cu consecinte negative greu de evaluat, care decurg din intoxicarea sucurilor digestive. Un exemplu curent despre ceea ce inseamna autosugestia: pe masura ce inainteaza in varsta, multi oameni isi spun „Sunt din ce in ce mai batran, mai bolnav si mai neputincios”. Asemenea ganduri creeaza escavatii periculoase in toate structurile lor, producand uscarea, ridarea si subtierea pielii, socuri ale glandelor care au mecanismul lor, ca de altfel toate organele interne. Acesta sunt „socate” de gandurile rele, ducand la deteriorarea brusca si uneori ireversibila a functiilor lor sau, in cel mai bun caz, la uzuri dramatice (a vaselor de sange, caderea parului, ciroza etc.).

*

Pastrarea unei bune dispozitii, a unor ganduri pline de optimism tonifica organismul clipa de clipa si il intinereste. Gandind, de pilda, ca organismul nostru are 18 ani, celulele corpului isi vor reface nucleul si vor recapata tonusul si vioiciunea unui adolescent, iar noi insine vom smti ca suntem din nou - fireste, nu chiar junii nelistiti si veseli de acum mai multi ani - mai tineri, mai vigurosi, mai sanatosi.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU - magazin.ro