In urma realizarii unei conexiuni artificiale intre creier si mana, o maimuta macac afectata de o paralizie temporara a unui brat, a reusit intr-un timp foarte scurt sa-si reia miscarea bratului. Pentru a conferi mobilitate unui brat paralizat in urma sectiunii unei legaturi nervoase sau dupa un soc care a atins coloana vertebrala, se poate imagina o noua conexiune intre zona motrice a creierului (legata de maduva spinarii) si muschi, asa cum un electrician ar instala un nou fir electric. Deocamdata medicii sunt departe de a realiza aceasta minune. Primele incercari in acest sens au fost insa facute. Acum e posibil, de pilda, sa se detecteze semnalul care parcurge o legatura nervoasa sau care parvine din activitatea neuronilor creierului.
Unele experimente realizate au avut ca scop controlul unor proteze sau a calculatorului prin forta gandului. Pe acest drum extrem de dificil s-a inscris cu succes o echipa de cercetatori americani de la Universitatea din Washington care a pus la punct un dispozitiv ce conecteaza prin intermediul calculatorului, cortexul motor al creierului de muschii mainii. Realizata in cazul a doua maimute cu un brat temporar paralizat (sub anestezie locala), experienta le-a permis, dupa mai multe incercari, ca muschii mainii sa fie comandati de creier.
Electrozii au fost bransati pe neuroni izolati din cortexul maimutelor care nu aveau functia de a comanda muschii! Pentru a verifica functionarea acestora, cercetatorii au cuplat sistemul la un monitor. Prin semnalele trimise de electrozi, detectate de calculator, a fost posibila deplasarea cursorului pe ecran. Experimentul a fost transformat intr-un joc in care maimutele trebuiau sa dirijeze cursorul spre un patrat, reusita fiind recompensata cu dulciuri.
Dependenta de droguri
Mecanismele cerebrale ale dependentei nu sunt, probabil, cele stiute. Recentele studii ale unui specialist francez (Jean-Paul Tassin) repun in discutie aceasta problema. Este vorba de o noua viziune care permite reconsiderarea procesului de dependenta de tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc etc. In 1998, in urma studiilor a doi cercetatori italieni, s-a ajuns la concluzia ca toate drogurile provoaca eliberarea de dopamina intr-o regiune a creierului denumita nucleu acumbens. Dependenta era pusa pe seama faptului ca circuitul cerebral asa zis „al recompensei”, care gestioneaza satisfacerea nevoilor noastre vitale, e total perturbat de eliberarea masiva a mesagerului ei principal, dopamina. In acest caz, creierul nostru considera drogul ca fiind esential in satisfacerea nevoilor.
Echipa de cercetatori francezi propune o alta teorie care ar putea revolutiona acest domeniu permitand totodata sa rezolve „fragilitatea” modelului „oficial” al dopaminei. Tassin considera ca toate drogurile – alcool, morfina, amfetamine, cocaina etc. – distrug legatura intre cei doi neurotransmitatori, noradrenalina si serotonina, doua molecule care se gasesc din abundenta in cortex si in sistemul limbic, perturband activitatea acestora, ceea ce face ca orice emotie traita de toxicoman sa fie foarte puternica. Cand noradrenalina se epuizeaza in urma nevoii de drog, moralul toxicomanului se prabuseste iar interesul social dispare.
Dependenta apare in momentul in care se produce o decuplare intre acesti doi neurotransmitatori. Decuplat, sistemul nu mai poate asigura controlul emotiilor, provocand o hiperemotivitate care il impinge pe subiect spre drog.
DORIN MARAN - magazin.ro