Investigarea activitãtii unor grupãri asiatice care opereazã în complexul Dragonul Rosu scoate la ivealã un sistem similar celui mafiot. Procurorii au stabilit cã unii dintre liderii retelei aveau conexiuni la vârful grupului de firme Niro, controlat de Dumitru Nicolae.

Primele rezultate ale unei anchete derulate de procurorii Directiei pentru Investigarea Infractiunilor de Crimã Organizatã si Terorism (DIICOT) pun în luminã miza uriasã care se ascunde sub unele standuri din Dragonul Rosu: aproape 600 milioane dolari, bani care au fost scosi din România numai în ultimii patru ani prin tranzactii vamale frauduloase si spãlare de bani. România Liberã a documentat cine sunt personajele-cheie ale acestor operatiuni si cum anume se deruleazã acestea.

„Zheng Weiming este o garantie"

Unul dintre oamenii cu greutate în acest joc cu mize de sute de milioane de dolari este omul de afaceri chinez Zheng Weiming. Potrivit procurorilor DIICOT, Zheng face parte dintr-o familie care este asociatã chiar cu patronul complexului Dragonul Rosu, Nicolae Dumitru, cunoscut si drept „Nicu Niro". „Inculpatul Zheng Weiming este un important om de afaceri în China, fiind membru al unei importante familii din aceastã tarã care are afaceri în România. Aceastã familie are un important rol în dezvoltarea Complexului Comercial Dragonul Rosu, membrii acesteia fiind asociati în cadrul societãtii ce a dezvoltat acest complex. Prin pozitia sa în cadrul familiei, Zheng Weiming a fost o garantie pentru oamenii de afaceri chinezi cã îsi vor primi marfa în cele mai bune conditii, respect ce este dublat de cunostintele pe care acesta le avea în mediul de afaceri chinez", descriu anchetatorii DIICOT rolul lui Zheng Weiming în gruparea care actioneazã în Dragonul Rosu. Verificãrile R.L. au arãtat cã, într-adevãr, în cadrul societãtii Dragonul Rosu SA apare ca actionar un membru al familiei Zheng - este vorba de Zheng Xing. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, cota detinutã de acesta este de 30%, cu un aport de 207.750 lei noi. Celelalte 70 de procente din societate sunt detinute de Niro Investments, societate care face parte din grupul Niro, controlat de omul de afaceri Nicolae Dumitru. Contactat de RL, Ion Badea, unul dintre administratorii societãtii Dragonul Rosu SA, a declarat cã asocierea activitãtii grupãrii asiatice cu brandul Dragonul Rosu este pur întâmplãtoare. „Nu pot sã comentez prea multe, pentru cã nu am vãzut dosarul. stiu cã existã unul, însã nu stiam cã s-a fãcut deja rechizitoriul. În rest, alãturarea cu brandul Dragonul Rosu este pur întâmplãtoare", ne-a declarat Ion Badea.

Reteaua avea control total si folosea chiar si persoane cu dizabilitãti

Mergând pe firul tranzactiilor comerciale suspecte, procurorii au mai descoperit cã membrii retelei asiatice stabiliserã un control total asupra operatiunilor comerciale, de la introducerea în tarã a mãrfurilor importate si pânã la scoaterea banilor astfel rezultati din România. Potrivit anchetatorilor, afaceristii chinezi si vietnamezi se foloseau în derularea operatiunilor si de persoane cu dizabilitãti fizice. „Pentru ca întreaga activitate sã fie sub controlul lor - de la comanda de marfã din tara exportatoare pânã la transportul maritim, introducerea în tarã, transportul intern si distribuirea cãtre comercianti au fost înfiintate societãti comerciale cu obiect specific (comisionariat vamal si transport)", se aratã în rechizitoriul procurorilor DIICOT. Din verificãrile institutiilor abilitate a rezultat cã, pânã în prezent, gruparea a spãlat peste 83,2 milioane dolari, în 2006, iar între 2007 si 2010 ar fi fost spãlati alte 273,7 milioane dolari si aproape 33,9 milioane euro. Potrivit unor surse oficiale, sumele acestea nu sunt si cele finale, din moment ce anchetatorii verificã în prezent activitatea a circa 15 societãti comerciale.

Cum plecau banii din Dragonul Rosu în Noua Zeelandã

Verificând traseul banilor externalizati de la Dragonul Rosu, procurorii DIICOT au descoperit si un mod de operare extrem de bine pus la punct. În schemã apar companii din importante centre off-shore, cunoscute ca necooperante cu organele de anchetã. Astfel, dupã ce banii erau colectati de la afaceristii care cooperau cu gruparea, acestia erau transportati, cash, de la Bucuresti la Galati. Acolo, sumele erau preluate de Vasiliy Badika, basarabean cu cetãtenie bulgarã, care activa în Ucraina. Rolul lui Badika era, potrivit anchetatorilor, acela de a scoate banii din România si a-i transporta în Ucraina, unde erau introdusi în sistemul bancar local. Uriasele sume ajungeau apoi, prin transferuri din cont în cont, în bãnci din tãrile Baltice si de acolo în Noua Zeelandã, China si Vietnam: „Astfel, dupã ce erau scosi din România, banii erau introdusi în sistemul bancar, dupã care, folosind bãnci din Letonia (important centru bancar), respectiv Baltic International Bank, sumele erau transferate în contul în care se dorea. Se constatã cã prin acest circuit se asigurau toate cele trei etape recunoscute ale procesului de spãlare de bani, respectiv plasare, stratificare si integrare, fapt ce fãcea imposibil de stabilit o legãturã între locul (contul) unde ajungeau si sursa de provenientã", se aratã în rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT. Printre probele detinute de anchetatori cu privire la schemele de externalizare a sutelor de milioane de dolari dinspre România spre Asia existã si o „evidentã paralelã" a sumelor scoase din tarã, tinutã chiar de membrii retelei. Din documentele cu pricina reiese cã gruparea care opera în Dragonul Rosu folosea si societãti off-shore din Noua Zeelandã, precum Keanu Group Limited, Feratex Group Ltd si Piemonte Ltd.

INSTRUMENTE
Coruptie si identitãti false

Din rechizitoriul procurorilor români reiese, totdatã, cã reteaua din Dragonul Rosu nu ar fi putut frauda statul român fãrã complicitatea unor functionari cãrora le-ar fi fost cumpãratã tãcerea. "Trebuie specificat cã fenomenul infractional (...) a fost posibil si a cãpãtat o amploare deosebitã datoritã larghetii legislatiei române (adaptate la cea europeanã) referitoare la regimul vamal si inexistentei unui control din partea autoritãtilor române privitor la documentele prezentate de comerciantii ce desfãsoarã activitãti comerciale", sustin procurorii. Afaceristii introduceau în tarã produsele comercializate la Dragonul Rosu prin porturile Constanta si Agigea-Sud. Adesea, membrii retelei se foloseau de identitãti false pe baza cãrora îsi înfiintau firmele cu care operau. Însusi Zheng Weiming a recurs la aceastã solutie. Potrivit DIICOT, verificãrile au demonstrat cã Zheng Weiming este una si aceeasi persoanã cu Zheng Shuqin, identitate sub care acesta a fost expulzat din România în 2002. O altã persoanã anchetatã de procurori în acest dosar, Wang Jie, a mai intrat în România cu identitatea Hong Qiang.

Sursa: RomaniaLibera.ro