Immagine
 Trilingual World Observatory: italiano, english, română. GLOBAL NEWS & more... di Redazione
   
 
Di seguito tutti gli interventi pubblicati sul sito, in ordine cronologico.
 
 

Le pesanti tende alle finestre erano state scostate e le candele accese, ma nella stanza continuava ad aleggiare una inquietante sensazione. Di penombra. Una mezza dozzina di uomini e una donna erano appostati intorno al tavolo per le dissezioni. Si avvertiva una silenziosa eccitazione. Un corpo senza vita giaceva supino, con parte dei nervi scoperti. Uno degli uomini più prossimi al tavolo stava avvicinando una pinza metallica a quei cavi organici. Nello stesso istante, scoccava una scintilla da una macchina elettrostatica. Tra la macchina e il tavolo non vi era alcun collegamento fisico, eppure i muscoli di quel corpo si mossero. Da soli.

La rana si muove da sola Il laboratorio di Galvani La signora Galvani, Lucia Galeazzi Luigi Galvani

Applausi. Luigi Galvani, aveva distolto gli occhi da quell’organismo inerme, quella che un tempo era stata una grassa rana, e ora guardava la sola donna presente, Lucia Galeazzi: sua moglie, la sua compagna, la sua amica, la persona a cui da venti anni confidava tutti i suoi pensieri e le sue teorie sull’affascinante fenomeno dell’ elettricità animale.

Galvani era nato il 9 settembre 1737: una data significativa per tutti i fan della scienza, in particolare per quelli con uno spirito gotico. L’esperimento di Galvani, infatti, viene ripetuto da più di 200 anni da molti imberbi studenti e studentesse che nel corso della loro carriera universitaria capitano in un laboratorio di anatomia comparata. La rana, d’altra parte, è sempre stato un piatto forte della biologia. Nei primi dell’800, poi, praticamente tutti conoscevano il termine galvanismo, (inventato da Alessandro Volta), comprese le tormentate giovani ladies londinesi come Mary Shelley che, in un certo senso, a Galvani deve in parte la sua ispirazione.

“ Dopo aver raggiunto le scoperte, da noi finora esposte, intorno alla forza dell'elettricità artificiale nelle contrazioni muscolari, fu nostro vivo desiderio indagare se la cosiddetta elettricità atmosferica producesse, oppure no, i medesimi fenomeni: cioè se, seguendo i medesimi artifici, lo scoccare dei fulmini eccitasse contrazioni muscolari, così come quelle della scintilla”, scriveva infatti lo scienziato nel suo De viribus electricitatis artificialis in motu musculari del 1791.

Il medico, ostetrico e fisiologo visse e insegnò per tutta la sua vita a Bologna, ma i suoi studi arrivarono presto al di là delle Alpi. A portarle oltre la Manica ci pensò Giovanni Aldini, nipote dello scienziato, che nel 1803 pubblicava proprio a Londra il suo saggio An account of the late improvements in Galvanism. Vi si descrivono gli esperimenti di elettrofisiologia sui cadaveri, che davano “ l’impressione della rianimazione” e lasciavano pensare che in certe condizioni si potesse ripristinare persino la vita. Frankenstein, scritto nel 1818, è evidentemente figlio dei suoi tempi.

Tornando ai suoi primi esperimenti, Galvani si era convinto che esistesse un’ elettricità interna all’ animale, che gli strumenti metallici mettevano semplicemente in circolo.

La sua pinza, infatti, non era collegata ad alcun generatore ed era quindi un conduttore scarico. Galvani non poteva sapere che il metallo conduceva un segnale elettrico e che muscoli della rana altro non erano che dei rivelatori, non dei serbatoi di energia.

A mettere in dubbio l’origine animale dell’elettricità fu proprio Alessandro Volta, che già nel 1778 ripeteva gli esperimenti del collega (e avversario intellettuale) nel suo laboratorio di Pavia. Grazie a quegli esperimenti, Volta arrivò a scoprire il potenziale di contatto e a inventare la sua pila.

Fonte: Università di Bologna; Infn di Bologna

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
By Admin (from 19/11/2011 @ 08:00:58, in ro - Observator Global, read 1546 times)

O centură de antimaterie, alcătuită din antiprotoni, a fost găsită în jurul Pământului. Descoperirea a fost făcută de satelitul folosit în misiunea PAMELA (Payload for Antimatter/Matter Exploration and Light-nuclei Astrophysics) si ar putea deveni o sursă de alimentare pentru navele spatiale.

O centură de antimaterie înconjoară Pământul

Noile informatii sustin teoriile care atestă că Pământul si alte planete au astfel de centuri de antimaterie.
Specialistii au observat că antiparticulele au format o centură subtire în jurul Pământului, balansându-se înainte si înapoi între polii magnetici ai planetei. Centura, care se întinde de la câteva sute până la 2.000 de km deasupra Pământului, constituie sursa cea mai abundentă de antiatomi din apropierea planetei noastre.

Majoritatea antiprotonilor provin din antineutroni care sunt generati atunci când razele energetice cosmice lovesc straturile superioare ale atmosferei aflate la zeci de kilometri distantă de Pământ. Antineutronii scapă din atmosferă dezintegrându-se, la altitudini mari, în antiprotoni.

Perechile de protoni si antiprotoni sunt, de asemenea, produse în urma coliziunii dintre razele cosmice si atmosferă. Antiprotonii tind să se adune la câteva sute de kilometri desupra Pământului, unde materia obisnuită este atât de rară încât este putin probabil ca aceasta să se întâlnească cu antimateria, distrugându-se reciproc în urma contactului.

Modificările energiei particulelor din centură ar putea ajuta la verificare si calibrarea modelelor care încearcă să cuantifice efectele pe care le au eruptiile solare si alte explozii asupra Pământului.

În plus este posibil ca, în viitor, acesti antiprotoni să constituie o sursă de energie pentru misiunile ce vor călători mai departe de sistemul solar. La momentul potrivit, antiprotonii s-ar amesteca cu protonii, anihilându-se si producând particule încărcate energetic care ar propulsa nava.

Numărul antiprotonilor necesari în acest proces l-ar depăsi pe cel aflat în centura lui Saturn, care se presupune că are cea mai mare centură de antimaterie. Cu toate acestea, unii cercetători au demonstrat că o cantitate mai mică de antiprotoni, asemănători cu cei din centură, ar putea fi folositi drept catalizatori pentru a declansa reactii nucleare care ar elibera particulele încărcate.

Călătorind cu o viteză apropiată de cea a luminii, particulele produse de reactiile nucleare s-ar deplasa către spatele navei, propulsând-o dincolo de sistemul solar.

"Este extrem de dificil si de costisitor să produci antiprotoni pe Terra", a explicat James Bickford, de la Laboratorul Draper din Cambridge, Massachusetts. Cele mai puternice acceleratoare de particule din lume pot produce doar câteva nanograme de antiprotoni pe an. De aceea, sustine Bickford, "antiprotonii din centura ce înconjoară Pământul sunt de miliarde si miliarde de ori mai valorosi decât diamantele".

Sursa: ScienceMag

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
By Admin (from 18/11/2011 @ 14:03:25, in en - Video Alert, read 1160 times)

In 1997, the actress and singer Julie Andrews lost her singing voice following surgery to remove noncancerous lesions from her vocal cords. She came to Steven Zeitels, a professor of laryngeal surgery at Harvard Medical School, for help.

Zeitels was already starting to develop a new type of material that could be implanted into scarred vocal cords to restore their normal function. In 2002, he enlisted the help of MIT’s Robert Langer, the David H. Koch Institute Professor in the Department of Chemical Engineering, an expert in developing polymers for biomedical applications.

Researchers at MIT and MGH have developed a polymer gel that mimics the vibrations of human vocal cords. Image: MIT/MGH

The team led by Langer and Zeitels has now developed a polymer gel that they hope to start testing in a small clinical trial next year. The gel, which mimics key traits of human vocal cords, could help millions of people with voice disorders — not just singers such as Andrews and Steven Tyler, another patient of Zeitels’.

About 6 percent of the U.S. population has some kind of voice disorder, and the majority of those cases involve scarring of the vocal cords, says Sandeep Karajanagi, a former MIT researcher who developed the gel while working as a postdoc in the Langer lab. Many of those are children whose cords are scarred from intubation during surgery, while others are victims of laryngeal cancer.

Other people who could benefit are those with voices strained from overuse, such as teachers. “This would be so valuable to society, because every time a person loses their voice, say, a teacher or a politician, all of their contributions get lost to society, because they can’t communicate their ideas,” Zeitels says.

‘A mechanical problem’

When Langer and his lab joined the effort in 2002, they considered two different approaches: creating a synthetic material that would mimic the properties of vocal cords, or engineering artificial vocal-cord tissue. Both approaches have potential, Langer says, but the team decided to pursue a synthetic material because it would likely take less time to reach patients. “Making a totally natural vocal cord is a more long-term project,” he says.

Some doctors treat vocal-fold scars with materials normally used in dermatology or plastic surgery, in hopes of softening the vocal cords, but those don’t work for everyone, and the effects don’t last long, says Nathan Welham, assistant professor of otolaryngology at the University of Wisconsin School of Medicine.

“Scarred vocal cords are really hard to fix,” says Welham, who is not involved in this project. “People have tried this and that, but there’s really no commonly used, available approach that treats the inherent problem of scarring in the vocal folds.”

Other researchers have tried developing drugs that would dissolve the scar tissue, but the MIT/Harvard team decided on a different approach.

“What we did differently is we looked at this as a mechanical problem that we need to solve. We said, ‘Let’s not look at the scar itself as a problem, let’s think of how we can improve the voice despite the presence of the scar tissue,’” says Karajanagi, who is now an instructor of surgery at Harvard Medical School and a researcher at the Center for Laryngeal Surgery and Voice Rehabilitation at Massachusetts General Hospital.

The team chose polyethylene glycol (PEG) as its starting material, in part because it is already used in many FDA-approved drugs and medical devices.

By altering the structure and linkage of PEG molecules, the researchers can control the material’s viscoelasticity. In this case, they wanted to make a substance with the same viscoelasticity as human vocal cords. Viscoelasticity is critical to voice production because it allows the vocal cords to vibrate when air is expelled through the lungs.

For use in vocal cords, the researchers created and screened many variations of PEG and selected one with the right viscoelasticity, which they called PEG30. In laboratory tests, they showed that the vibration that results from blowing air on a vocal-fold model of PEG30 is very similar to that seen in human vocal folds. Also, tests showed that PEG30 can restore vibration to stiff, non-vibrating vocal folds such as those seen in human patients suffering from vocal-fold scarring.

Under FDA guidelines, the gel would be classified as an injectable medical device, rather than a drug. The researchers, who have published more than a dozen papers on their voice-restoration efforts, have applied for a patent on the material and are working toward FDA approval. If approved for human use, the gel would likely have to be injected at least once every six months, because it eventually breaks down.

The project is funded by the Institute of Laryngology and Voice Restoration, which consists of patients whose mission is to support and fund research and education in treating and restoring voice. Julie Andrews is the foundation’s honorary chairwoman.

Safety tests

In a study recently published in the Annals of Otology, Rhinology & Laryngology, the researchers tested the biocompatibility of the gel by injecting it into the healthy vocal folds of dogs. After four months, the treated dogs showed no damage to their vocal cords.

“That gives us exciting data that this has a real good chance of working in people without creating damage,” Karajanagi says, adding that clinical trials will be needed to confirm this.

The researchers are now working on developing a manufacturing process that will generate enough of the material, in high quality, for human trials. They hope to run a trial of about 10 patients next year. They are also working on developing methods for injecting the material at the right location to treat human vocal cords.

Such gels could find other medical applications, by varying the chemical properties of the PEG, Langer says. “We think of what we do as ‘designer polymers,’” he says. “We can modify them depending on the problem we’re trying to solve.”

Source: MIT News

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Ebbene sì, dal 7 settembre il porno sbarca su Internet con la sua targhetta personalizzata. Il registro di domini internet Icm ha ufficialmente aperto le iscrizioni per richiedere di aggiornare gli indirizzi dei siti per adulti con il suffisso .xxx e mettersi finalmente l'animo in pace. Secondo i promotori dell'iniziativa, non si tratta solo di un modo per informare i visitatori sul contenuto di un sito prima di accedervi, ma anche di una grande opportunità per regolare il commercio di materiale pornografico. Nel mondo, infatti, Il business del sesso online - spesso illegale - ammonta a circa 97 miliardi di dollari annui.

L'idea dell' Icm, quindi, è quella di fare un po' di ordine tra i siti che offrono materiale per adulti. Le procedure di registrazione dei nuovi domini con la tripla X saranno regolate da un programma della durata di quattro mesi chiamato “Sunrise”. La prima fase, che va dal 7 settembre al 28 ottobre, dà la possibilità ai marchi del porno-business già esistenti di presentare una richiesta per aggiornare il dominio a .xxx per un intero anno. Il costo di questo passaggio, mediato da provider come GoDaddy.com, ammonterà a 209 dollari. Ma la procedura non sarà semplicissima né istantanea.

Infatti, oltre ai fornitori di materiale pornografico ( Sunrise A) potrebbero esistere anche altri soggetti privati ( Sunrise B) interessati a proteggere il proprio nome o marchio ed evitare che venga associato a un dominio a tripla X. In questo ultimo caso, con un investimento di 199 dollari all'anno, i richiedenti possono bloccare uno specifico dominio .xxx e far sì che non venga usato da alcun porno-impresario. Tuttavia, nessuno potrà essere certo di avere in tasca il controllo assoluto dell'indirizzo internet fino a quando l' Icm non avrà esaminato tutti i contenziosi in corso da parte del filone A.

Dopo una breve pausa di riposo, il programma Sunrise entrerà nella seconda fase (8-25 novembre), in cui tutti coloro che hanno un business già avviata, ma non ancora un dominio registrato, potranno aprire un sito ex novo e avviare gli affari anche online direttamente con il suffisso di riconoscimento .xxx. Costo: 199 dollari per il primo anno di attività.

A partire dal 6 dicembre, invece, avrà luogo la terza e ultima fase del programma, che spalancherà le porte a chiunque voglia aprire in Rete il proprio angolo a luci rosse: basterà pagare 99 dollari al mese, ed ecco bello e pronto un nuovo indirizzo .xxx da mettere online. Il tutto, fa notare la Bbc News, con anche maggiore sicurezza (informatica) per i visitatori, visto che, tramite l’azienda McAfee, l’Icm intende eseguire scansioni giornaliere per scongiurare la presenza di eventuali malware.

Ma chi approfitterà della nuova sigla? Tanto per farsi un'idea di come stanno le cose, basti pensare che l'89% di tutte le pagine porno al mondo sono create negli Usa. La Cina, comunque, genera da sola un business senza pari di 27 miliardi di dollari all'anno. Chissà se, a giochi fatti, qualcuno riuscirà ancora a inventarsi dei nomi di dominio che non siano già stati presi dai giganti della pornografia.

Fonte: wired.it

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Maimutele bonobo, organizate într-o structură matriarhală, i-au învins pe cimpanzei la testele de inteligentă cu scorul de 4-2.

Bonobo, cunoscute si sub numele de cimpanzei pigmeu, sunt primate din Congo si cele mai apropiate rude ale omului, având în vedere că au în comun cu noi 98,4% din dotarea genetică. Ele trăiesc organizate în grupuri matriarhale si folosesc des sexul pentru a rezolva conflicte sociale.

Competitia a inclus sase teste care trebuiau întreprinse într-o anumită perioadă de timp - periode pe care cimpanzeii masculi le foloseau luptându-se între ei, spre deosebire de bonobo care si-au dat silinta să rezolve jocurile.

Specialistii de la grădina zoologică se asteptau ca lupta să fie câstigată de cimpanzei. Tocmai de aceea au fost uimiti de perseverenta unei femele bonobo, numită Djanoa.

Cercetătorii au spus că de-a lungul acestei perioade, în care au fost testati, cimpanzeii s-au comportat ca niste copii care sunt atrasi de jucăriile noi, dar care îsi pierd rapid interesul.

Cimpanzeii bonobo sunt cele mai inteligente maimuțe antropoide din lume (VIDEO)

Acum, specialistii au declarat că încă nu o pot numi pe Djoana cea mai inteligentă maimută din lume, dar că ea este, cu sigurantă, foarte motivată si insistentă.

Pentru etologul Jeroen Stevens, specialistul în comportamentul animalelor de la Grădina Zoologică Antwerp, acest concurs a deschis calea pentru un nou studiu ce îsi propune să stabilească dacă aceste animale au, la fel ca oamenii, personalitate.

Sursa: 3News - via Descopera.ro

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Prin reglarea unui dezechilibru chimic din creierul maimutelor în vârstă, cercetătorii participanti la studiu au transformat celulele nervoase îmbătrânite în unele tinere, capabile să sustină memoria functională cu ajutorul căreia creierul păstrează gândurile pentru o scurtă perioadă de timp.

Pierderile de memorie provocate de îmbătrânire sunt reversibile

Maimutele sunt folosite de multă vreme în studiul creierului uman, astfel că aceste rezultate ar putea fi valabile si în cazul oamenilor, desi sunt necesare cercetări suplimentare care să confirme această ipoteză.

Cercetătorii au studiat memoria functională a unor maimute aflate în trei stadii ale vietii: maimute tinere (7-9 ani, echivalentul a 21-27 ani în cazul oamenilor), maimute de vârstă medie (12-13 ani, echivalentul a 36-39 ani ai oamenilor) si maimute în vârstă (17-21 ani, echivalentul a 51-63 de ani la oameni).

Folosindu-se de mici sonde speciale, cercetătorii au studiat celulele din cortexul prefrontal al fiecărei maimute în timp ce aceasta realiza o sarcină care făcea apel la memorie. Maimuta trebuia să tină minte 2,5 secunde localizarea unei gustări în cadrul unei simulări computerizate, un timp destul de scurt chiar si pentru cele mai în vârstă maimute. Maimutele în vârstă care nu s-au descurcat la acest test au devenit frustrate si au refuzat să continue jocul.

Asa cum era de asteptat, reteaua neuronală din creierul maimutelor mai în vârstă nu a sustinut activitatea cerebrală la fel cum a făcut-o în cazul celor tinere, chiar dacă acestea au trecut testele care implicau memoria pe termen scurt. În testele cu termen mai lung, însă, de până la cinci secunde, maimutele vârstnice nu si-au îndeplinit sarcinile la fel de bine ca acelea tinere.

Cercetătorilor le era cunoscut faptul că o substantă chimică numită AMP ciclic (adenozin monofosfat ciclic) joacă un rol foarte important în formarea memoriei în cortexul prefrontal si că o cantitate prea mare în creier ar putea duce la pierderea memoriei atât în cazul maimutelor, cât si în cazul oamenilor.

Pentru a vedea dacă scăderea nivelului AMP ciclic ar putea ajuta la restabilirea functiei cerebrale a maimutelor implicate în studiu, cercetătorii au injectat cantităti mici de medicamente care să blocheze actiunea substantei în imediata apropiere a unor neuroni implicati în gestionarea memoriei si apoi au refăcut testele. Medicamentele au îmbunătătit capacitatea celulelor de a păstra impulsurile. Dat fiind faptul că maimutele se descurcaseră bine si la testele initiale, cercetătorii nu au putut observa progrese măsurabile.

Studii anterioare asupra actiunii medicamentelor cu efect de blocare a AMP ciclic, precum Guanfacine, un tratament utilizat pentru tratarea deficitului de atentie si hiperactivitătii (ADHD), au demonstrat că se poate îmbunătăti performanta memoriei în cazul maimutelor în vârstă, atunci când medicamentul este administrat în întregul organism, desi nu se cunoaste actiunea acestuia în creier. În prezent se efectuează studii clinice pentru a se verifica dacă are acelasi efect si în cazul oamenilor.

Alte părti ale creierului depind, însă, de nivelul ridicat de AMP pentru a functiona corect, astfel că reglarea nivelului substantei AMP ciclic ar putea avea unele efecte secundare nedorite. Medicamentul Guanfacine pare a fi sigur, fiind deja aprobat pentru utilizarea în cazul pacientilor care suferă de ADHD pentru a controla impulsurile si pentru a îmbunătăti memoria functională.

Studiul, care a fost finantat printr-o bursă acordată de Institutul National de Geriatrie din Statele Unite, a fost publicat recent în revista Nature.

Sursa: MSNBC

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Three-dimensional information on the distribution of elements or phases within materials is critical when dealing with compounds that are anisotropic or heterogeneous in nature. This information is required when modeling properties in materials or for predicting synthetic routes.

A group of scientists in the United States has developed a tomography technique harnessing the characteristics of femtosecond laser ablation to build 3D datasets. This automated technique provides a new way of imaging complex materials in a fraction of the time when compared to existing technologies, such as mechanical or focused ion beam techniques.

Schematic of the instrumentation. Image courtesy of McLean Echlin.

It is well known how tomographic imaging can elucidate problems in medicine, geology, oceanography, and materials science. 2D slices of samples that can be successfully reconstructed into 3D rich datasets may be acquired with a wide variety of techniques that use electrons, neutrons, x-rays, ions, visible light, or acoustic waves. However, this technique is accompanied by many restrictions, in terms of the resolution, quality of data, sample preparation and of course acquisition time. It is also a very skilled and labor intensive procedure.

In this study the scientists, from UC Santa Barbara and the University of Michigan, have succeeded in overcoming many of these obstacles. The newly developed femtosecond laser based technique involves laser ablation followed by optical imaging of the ablated surface, with no subsequent surface preparation required. These steps are repeated for the number of slices required to section a predetermined volume of material.

The ablation event and incoming laser are orthogonal to the plane of the sample surface. Images are captured optically during the sectioning experiment using a high resolution CCD detector. Statistical analysis of the datasets was then carried out.

With this set up the scientists were successfully able to distinguish TiN particles in steel, with a diameter larger than 1 micron. Imaging enhancements, including in situ SEM and the integration of laser induced breakdown spectroscopy, are currently on-going in order to improve the resolution by an order of magnitude.

This new tomography method is ideal for imaging multiphase systems containing phases with similar densities that are inherently difficult to image using other techniques, such as x-ray based measurements.

Many experiments and observations still need to be carried out; for instance, making use of the non-contact mode of laser machining, which will allow materials to be sampled in vacuum, and to take advantage of other analysis techniques such as EBSD and EDS.

Source: Materials Today

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Se sulla Terra esistono molte riserve di metalli preziosi è soltanto un caso fortuito. Oro e platino, infatti, potrebbero esser piovuti letteralmente sul nostro Pianeta più di 200 milioni anni dopo la sua formazione, quando la Terra è stata bombardata dai meteoriti. È questa la scoperta annunciata da un gruppo di ricercatori dell’Università di Bristol sulla rivista Nature.

Quando il nostro Pianeta era ancora giovane, più o meno 3,9 miliardi di anni fa, il ferro fuso è sprofondato al centro ed ha formato il nucleo, trascinando con sé la maggior parte dei metalli preziosi, come oro e platino. Nel nucleo, secondo gli scienziati, ci sono abbastanza metalli preziosi da coprire l’intera superficie della Terra con uno strato di quattro metri di spessore. Tuttavia i metalli preziosi sono molto abbondanti, decine di migliaia di volte in più del previsto, anche nel mantello, quell’involucro silicato che si trova fra la superficie e il nucleo. Ecco perché i ricercatori hanno preso in considerazione l’ipotesi che la sovrabbondanza di metalli preziosi sulla Terra sia dovuta a un evento eccezionale, come una pioggia di meteoriti. Questa infatti avrebbe aggiunto altro carico di oro al mantello rispetto a quello che era già presente.

Per verificare questa teoria gli scienziati hanno analizzato le rocce provenienti dalla Groenlandia, che hanno quasi 4 miliardi di anni e che sono state raccolte da Stephen Moorbath dell’Università di Oxford. Queste rocce forniscono una visuale unica sulla composizione del nostro pianeta poco dopo la formazione del nucleo e prima che sia avvenuto il bombardamento di meteoriti.

I ricercatori hanno determinato la composizione isotopica del tungsteno di queste rocce antiche. Il tungsteno è un elemento molto raro (un grammo di roccia contiene solo circa un decimilionesimo di grammo di tungsteno) e, come l’oro e altri elementi preziosi, sarebbe dovuto confluire al centro della Terra nella fase della sua formazione.

Come la maggior parte degli elementi, il tungsteno si compone di diversi isotopi, atomi con le stesse caratteristiche chimiche ma con masse leggermente diverse. Gli isotopi provvedono a fornire impronte digitali dell'origine del materiale e con la caduta di meteoriti sulla Terra sembrano aver lasciato un segno significativo della presenza di tungsteno nelle rocce antiche. Dall’analisi di questi isotopi infatti i ricercatori hanno osservato delle significative variazioni di quantità abbondanza di isotopi 182W nelle rocce della Groenlandia rispetto alle rocce moderne. Questa differenza nella composizione dimostrerebbe che la sovrabbondanza di oro, e altri metalli preziosi, sulla Terra potrebbe essere davvero frutto di un fortunato sottoprodotto del bombardamento di meteoriti.

“ Il nostro lavoro - ha commentato Matthias Willbold, coordinatore dello studio - mostra che la maggior parte dei metalli preziosi su cui si basano le nostre economie e molto processi industriali chiave è stata aggiunta al nostro pianeta per una coincidenza fortunata, quando la Terra è stata colpita da circa 20 miliardi di miliardi di tonnellate di materiale asteroidale”.

Fonte: daily.wired.it

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Continuarea adoptării unor pedepse corporale ar putea duce la scăderea gradului de disciplină prezentat de copiii copiilor supusi acestui tratament si la înrăutătirea comportamentului acestora. În timp ce se vor comforma regulilor pe termen scurt, pentru a nu fi bătuti, pe termen lung, acestia nu vor întelege motivul pentru care trebuie respectate normele si nu le vor mai lua în considerare.

Pedepsele fizice duc la reducerea inteligenței emoționale a copiilor

Autorii studiului avertizează că acest lucru ar putea conduce la niveluri scăzute de autocontrol si la comportamente necorespunzătoare pe termen lung.

Cercetătorii au monitorizat 63 de copii de la două scoli private din Africa de Vest, având vârste cuprinse între cinci si sase ani. Una dintre scoli folosea pedeapsa corporală pentru probleme ce porneau de la uitarea unui creion, până la perturbarea orelor de curs, pe când cealaltă unitate de învătământ utiliza disciplina non-fizică (avertismente verbale si pauze).

Toti copiii participanti la studiu proveneau din acelasi tip de familii si trăiau în medii similare. Părintii acestora erau în favoarea pedepsei corporale, chiar dacă scoala nu era de aceeasi părere.

Tinerii au primit apoi o serie de sarcini pentru a le fi testate abilitătile de functionare executivă. Rezultatele au fost publicate în jurnalul "Social Development", arătând că scolarii mai în vârstă care au evitat pedeapsa corporală au primit scoruri mai mari în cadrul testelor ce au analizat capacitatea executivă în comparatie cu elevii care au fost bătuti. De asemenea, copiii bătuti au prezentat o capacitate redusă în cadrul testelor ce verificau inteligenta verbală.

Cercetătorii urmează să continue studierea celor două grupuri de copii, pentru a observa efectele pe termen lung ale pedepselor fizice.

Sursa: The Telegraph

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

The world-record magnet is operating at 25 tesla, easily besting the 17.5 tesla French record set in 1991 for this type of magnet. ("Tesla," named for early 20th-century inventor and engineer Nikola Tesla, is a measurement of the strength of a magnetic field.) In addition to being 43 percent more powerful than the previous world best, the new magnet also has 1,500 times as much space at its center, allowing room for more flexible, varied experiments.

To offer some perspective on the strength of the new magnet, consider this: Twenty-five tesla is equal to a whopping 500,000 times the Earth's magnetic field. Imagine that much power focused on a very small space and you have some idea what the split magnet is capable of — and why both engineers and scientists at the magnet lab are so excited.

"The Mag Lab has developed numerous world-record magnets; however, the split magnet makes the largest single step forward in technology over the past 20 years," said Mark Bird, director of the laboratory's Magnet Science and Technology division.

Interior parts for the split coil magnet were tested and retested to ensure the magnet’s structural integrity. Credit: Florida State University

For decades, scientists have used high magnetic fields to probe the unusual properties of materials under extreme conditions of heat and pressure. There are unique benefits that arise at especially high magnetic fields — certain atoms or molecules become more easily observable, for example, or exhibit properties that are difficult to observe under less extreme conditions. The powerful new split magnet system holds promise for even more breakthroughs at the very edge of human knowledge.

The new magnet was funded by the National Science Foundation and represents years of intense collaboration between the lab's engineering and research teams, headed by scholar/scientist Jack Toth of the Magnet Science and Technology staff.

The magnet's design required Toth's team to rethink the structural limits of resistive magnets — that is, those in which the magnetic field is produced by the flow of electric current. The project required that the engineers invent, patent and find sometimes-elusive builders for the technology that could carry their idea through. The result of their work, the new split magnet, features four large elliptical ports that provide scientists with direct, horizontal access to the magnet's central experimental space, or bore, while still maintaining a high magnetic field.

High-powered research magnets are created by packing together dense, high-performance copper alloys and running an electrical current through them. All of the magnet's forces are focused on the center of the magnet coil — right where Toth and his team engineered the four ports. Building a magnet system with ports strong enough to withstand such strong magnetic fields and such a heavy power load was once considered impossible.

To accomplish the impossible, Toth's team cut large holes in the mid-plane of the magnet to provide user access to the bore but maintain a high magnetic field. All of this had to be done while supporting 500 tons of pressure pulling the two halves of the magnet together and, at the same time, allowing 160,000 amps of electrical current and 3,500 gallons of water per minute to flow through the mid-plane. (The water is needed to keep the magnet from overheating.)

While the technological breakthroughs enabling the magnet's construction are important, the multidisciplinary research possibilities are even more exciting. Optics researchers in chemistry, physics and biology are poised to conduct research using the split magnet, while others are optimistic about the potential for breakthroughs in nanoscience and semiconductor research.

The magnet's first user, a scientist from Kent State University, has already begun conducting experiments.

"Among other research possibilities," said Eric Palm, director of the magnet lab's Direct Current User Program, "the split magnet will allow optics researchers unprecedented access to their samples, improve the quality of their data, and enable new types of experiments."

Source: Florida State University

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
Ci sono 5437 persone collegate

< dicembre 2019 >
L
M
M
G
V
S
D
      
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
         

Titolo
en - Global Observatory (605)
en - Science and Society (594)
en - Video Alert (346)
it - Osservatorio Globale (503)
it - Scienze e Societa (555)
it - Video Alerta (132)
ro - Observator Global (399)
ro - Stiinta si Societate (467)
ro - TV Network (149)
z - Games Giochi Jocuri (68)

Catalogati per mese - Filed by month - Arhivate pe luni:

Gli interventi più cliccati

Ultimi commenti - Last comments - Ultimele comentarii:
Hi, it's Nathan!Pretty much everyone is using voice search with their Siri/Google/Alexa to ask for services and products now, and next year, it'll be EVERYONE of your customers. Imagine what you are ...
15/01/2019 @ 17:58:25
By Nathan
Now Colorado is one love, I'm already packing suitcases;)
14/01/2018 @ 16:07:36
By Napasechnik
Nice read, I just passed this onto a friend who was doing some research on that. And he just bought me lunch since I found it for him smile So let me rephrase that Thank you for lunch! Whenever you ha...
21/11/2016 @ 09:41:39
By Anonimo


Titolo

Latest NEWS @
www.TurismoAssociati.it

Non-Hodgkin lymphoma cured by CANNABIS. The video of Stan and Barb Rutner.

Dr. Joycelyn Elders, U.S. surgeon general: Myths About Medical Marijuana in The Providence Journal, 2004.

Marihuana vindeca CANCERUL: marturii despre uleiul de cocos si canabis.

Yahoo Incorporated Mail. My account recovery information is incorrect. The Password Helper says my password can't be reset online. "First time signing in here?" message.

All information in a video about Donatio Mortis Causa and The Venus Project

What is TOR browser?

Thousands of protesters throng streets of Hong Kong as government urges calm

As poll numbers slide, Warren wrestles with Medicare for All dilemma

French government says it is determined on pension reform as strikes continue

Joshua takes revenge on Ruiz in Saudi Arabia rematch

Myanmar leader Suu Kyi departs for genocide hearings amid fanfare at home

'Nervous' PM Johnson promises Brexit and less immigration ahead of election

Ultimele articole - Antena3.roA slabit 50 de kilograme la scurt timp dupa ce a început sa bea asta! E sanatos ?i la îndemâna tuturor!

HOROSCOP 8 decembrie 2019. Berbecii au tot soiul de dorin?e amoroase, Gemenii au nevoie de rabdare

Cum a fost identificat Cornel Gale? dupa accidentul tragic în care ?i-a pierdut via?a. Fosta lui iubita s-a îngrozit când i-a vazut trupul

Daria avea 15 ani, când a fost împinsa la sinucidere de proprii ei colegi. Tragedia care a cutremurat un întreg oras

Se încinge lupta pentru Primaria Capitalei. Tomac, declara?ie surprinzatoare: „Cheia e la PMP!”

Ludovic Orban anun?a concedieri ?i înghe?area salariilor demnitarilor





08/12/2019 @ 12:41:55
script eseguito in 1223 ms