Nessuna password, nessun messaggio criptato e nessun accesso filtrato: da giovedì primo settembre, l'intero archivio di WikiLeaks è disponibile in Rete e chiunque abbia qualche nozione base di navigazione è in grado di accedere ai 251.287 cablogrammi e di organizzare la ricerca per parole chiave. Digitando Italia, per esempio, si viene scaraventati in un'arena popolata da 6.362 file all'interno dei quali viene citato lo Stivale e la sua situazione politica, economica e sociale. Rivelazioni, riflessioni e valutazioni della diplomazia statunitense che sono tutt'ora, mentre giornalisti e semplici internauti scartabellano il materiale, oggetto di un braccio di ferro fra Julian Assange e le testate con cui il fondatore di WikiLeaks stesso avevo stretto accordi. L'apertura totale delle porte al vaso di Pandora dell'informazione, l'inizio della pubblicazione parziale risale al novembre del 2010 ( qui le rivelazioni di gennaio 2011), sancisce la fine del dialogo fra i media (e il giornalismo?) tradizionali e la no profit dedicata alle - letteralmente - fughe di notizie, e delega ai singoli cittadini il dovere di analizzare il materiale e far circolare quello più importante e rilevante. Noi abbiamo selezionato alcuni documenti riguardanti tecnologia, scienza e ambiente.
L'interesse degli Usa per il ritorno dell'Italia al nucleare In un documento datato 24 dicembre 2008, l'Ambasciata di Roma fa il punto sulla situazione dell'energia nucleare nel nostro paese, a partire dagli obiettivi fissati dal ministro Claudio Scajola per il 2020 (25% rinnovabili, 50% combustibili fossili e 25% nucleare). Gli Stati Uniti sottolineavano allora come il governo Berlusconi fosse intenzionato a puntare sul nucleare nonostante i cittadini avessero espresso parere contrario in merito con un precedente referendum e individuavano nella ricerca di finanziamenti per lo sviluppo delle centrali l'incognita del progetto. Gli States, che citavano Enel e la controllata di Finmeccanica Ansaldo tra i possibili attori tricolori coinvolti, manifestavano interesse a investire con Westinghouse e General Electric e - come si legge in un altro documento - vedevano nella cooperazione Usa-Italia nel nucleare un possibile spinta per la situazione energetica a stelle e strisce.
La battaglia della Apple in Cina Nel settembre del 2008, l'Ambasciata di Pechino si occupava della lotta della Apple alla pirateria. Il documento evidenzia come il team capitanato da Don Shruhan e John Theriault, già responsabili dello scardinamento della diffusione fasulla di Viagra orientale, abbia individuato i luoghi dedicati alla riproduzione dei gingilli della Mela, nella provincia di Guangdong, vicino all'impianto ufficiale di Foxonn, e ricostruito il percorso dei prodotti contraffatti.
Nelle conclusioni l'Ambasciata sottolinea tuttavia che senza il supporto del governo cinese, che nel caso del Viagra era interessato a tutelare la salute dei suoi cittadini, gli sforzi sono vani.
Taiwan taglia le gambe alle rinnovabili Febbraio 2010, al centro della riflessione l'approccio di Tawian in direzione delle energie alternative. Le autorità si sono poste l'obiettivo di aumentare la capacità delle rinnovabili/alternative dall'8 al 15% entro il 2025. Al fornitore statale di energia Taipower è stato dato il compito di acquistare rinnovabili all'ingrosso dai produttori a prezzi fissi con una revisione (e successiva imposizione di una cifra) annuale da parte dell'autorità stessa. In questo modo, sottolinea il documento, il settore pubblico è rimasto tagliato fuori, non essendo i tassi abbastanza alti da incoraggiare investimenti. Causa di ciò sarebbe l'interesse che Taipower ha a spingere il nucleare, considerato a Taiwan un'energia alternativa, e a mantenere il monopolio della fornitura di energia. Inoltre, secondo il documento, una dichiarazione del ministro senza portafoglio Liang Chi-yuan fa riflettere su un maggiore interesse dell'isola ha in termini economici piuttosto che di diffusione delle energie in questione.
La stretta dello Sri Lanka sui nuovi media Dallo Sri Lanka arriva, sempre nel febbraio 2010, un allarme sulla tendenza a censurare e controllare siti Internet, motori di ricerca, social network e messaggistica via sms. Il documento parte citando un articolo del Sunday Times, secondo il quale il regolatore locale delle telecomunicazioni avrebbe assoldato esperti informatici cinesi per mettere un bavaglio alla Rete, imponendo - fra le altre cose - la registrazione obbligatoria di tutti i portali e un controllo dei risultati di Google e simili. La World Bank, che supporta finanziariamente il regolatore delle tlc, ha negato di aver assunto consulenti ma il documento pone l'accento sugli indizi dell'atmosfera che si registra nel paese: la scomparsa della giornalista Prageeth Ekneligoda, l'arresto di cittadini per aver pubblicato messaggi anti-governativi su Facebook e Twitter e il blocco di siti Internet avvenuto sotto elezioni. La preoccupazione è per la libertà di informazione e comunicazione e e per le opportunità di business nello Sri Lanka.
Il tira e molla saudita Nel documento dedicato ai tentennamenti dell'Arabia Saudita in merito alla sottoscrizione dell' accordo di Copenaghen, gli interessi del paese nell'economia del petrolio impediscono di prendere posizione nella tutela dell'ambiente, gli Stati Uniti si dicono convinti che i leader si stiano rendendo conto del rischio che corrono non prendendo l'impegno di ridurre del 40% le emissioni di anidride carbonica entro il 2020. Si preoccupano, si legge, ragionando a lungo termine, ma non hanno ancora compreso quale sia il reale impatto climatico di quanto deciso in terra danese.
Cercetătorii de la Institutul de Telecomunicatii Heinrich Hertz, din Berlin, au dezvoltat o nouă tehnologie de transmisie a datelor video la o viteză avansată. Utilizând o WLAN, specialistii au putut să transfere date cu o viteză de 100 de megabiti pe secundă pe o suprafată mai mare de zece metri pătrati, fără a înregistra pierderi si doar prin modularea emisiei luminoase a unor LED-uri albe plasate pe tavan.
Echipa de cercetători a reusit să transferă patru fisiere video HD către patru laptop+uri în acelasi timp. O fotodiodă simplă sau orice alt dispozitiv asemănător, montat pe laptop, poate deveni receptor. Singurul dezavantaj este că, atunci când un obiect se interpune între lumina si fotodiodă, transferul este afectat.
Noua tehnologie de transmisie este potrivită pentru spitale, când transmisia radio nu poate fi folosită pentru a oferi anumite date urgente. Conceptul ar putea fi, cel mai probabil, utilizat pentru controlul wireless al robotilor chirurgicali sau pentru transmiterea imaginilor cu radiografice.
De asemenea, pasagerii din avioane ar putea urmări propriile programe de diverstisment, fără a mai fi nevoie de echiparea cu cabluri, ceea ce va însemna o reducere a costurilor si a greutătii.
Ultimele imagini surprinse de navele trimise să "spioneze" Planeta Rosie înfătisează linii închise la culoare, ce par să fie urmele unor revărsări de ape sărate. Iarna aceste linii sunt mai sterse, dar devin mai evidente odată cu începerea primăverii. Fotografiile au fost făcute de nava Mars Reconnaissance Orbiter la sud de linia Ecuatorului planetei Marte. Aceste caracteristici ar putea deveni dovada clară a faptului că pe Marte există apă în stare lichidă, iar următorul pas ar fi căutarea formelor de viată de pe Planeta Rosie.
"Cea mai bună interpretare pe care o putem da acestor imagini este aceea că reprezintă curgerea unor ape sărate, în ciuda faptului că studiul nu dovedeste aceasta", a declarat doctorul Alfred McEwen de la Universitatea din Arizona. Conform cercetătorilor, apa nu trebuie neapărat să curgă la suprafata solului; există indicii care i-au făcut să creadă că este vorba de un izvor subteran care, totusi, afectează aspectul suprafetei planetei.
Liniile au de la 0.5 până la 5 metri lătime, însă se extind pe sute de metri, iar în unele locuri, cercetătorii spun că au descoperit mai mult de 1.000 de fluxuri individuale. "Am fost surprins când am văzut acele caracteristici si foarte rapid am realizat că sunt diferite fată de cele pe care le observasem înainte. Acestea erau sezoniere si am observat că unele dintre ele au crescut cu mai bine de 200 de metri în aproximativ două luni", a declarat Lujendra Ojha, student la Universitatea din Arizona. Aceste linii sunt mai lungi si mai închise la culoare de la finalul primăverii până la începutul toamnei.
Atunci când oamenii de stiintă au analizat de la distantă, cu ajutorul unui spectrometru, compozitia chimică a solului în zonele mai întunecate, aparatul nu a indicat prezenta apei. Doctorul McEwen a spus că acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că apa seacă foarte repede si în momentul analizei nu se găsea în locul respectiv. Totusi, apa ar putea exista în subteran.
Un firicel de apă ascuns în sol rearanjează particulele de nisip, ceea ce modifică rugozitatea suprafetei, reyultând zone de culoare mai închisă în imaginile primite. "Pentru moment este un mister, dar cred că este unul rezolvabil prin experimente si observatii viitoare", a completat McEwen.
Their findings are reported in the journal Nature Nanotechnology.
The U of T researchers, led by Professors Shana Kelley and Ted Sargent, report the construction of what they term "artificial molecules."
"Nanotechnologists have for many years been captivated by quantum dots -- particles of semiconductor that can absorb and emit light efficiently, and at custom-chosen wavelengths," explained co-author Kelley, a Professor at the Leslie Dan Faculty of Pharmacy, the Department of Biochemistry in the Faculty of Medicine, and the Department of Chemistry in the Faculty of Arts & Science. "What the community has lacked -- until now -- is a strategy to build higher-order structures, or complexes, out of multiple different types of quantum dots. This discovery fills that gap."
The team combined its expertise in DNA and in semiconductors to invent a generalized strategy to bind certain classes of nanoparticles to one another.
Illustration of a nanoantenna complex. Right: Actual image of the complex as visualized by transmission electron microscopy. (Credit: Image courtesy of University of Toronto Faculty of Applied Science & Engineering)
"The credit for this remarkable result actually goes to DNA: its high degree of specificity -- its willingness to bind only to a complementary sequence -- enabled us to build rationally-engineered, designer structures out of nanomaterials," said Sargent, a Professor in The Edward S. Rogers Sr. Department of Electrical & Computer Engineering at the University of Toronto, who is also the Canada Research Chair in Nanotechnology. "The amazing thing is that our antennas built themselves -- we coated different classes of nanoparticles with selected sequences of DNA, combined the different families in one beaker, and nature took its course. The result is a beautiful new set of self-assembled materials with exciting properties."
Traditional antennas increase the amount of an electromagnetic wave -- such as a radio frequency -- that is absorbed, and then funnel that energy to a circuit. The U of T nanoantennas instead increased the amount of light that is absorbed and funneled it to a single site within their molecule-like complexes. This concept is already used in nature in light harvesting antennas, constituents of leaves that make photosynthesis efficient. "Like the antennas in radios and mobile phones, our complexes captured dispersed energy and concentrated it to a desired location. Like the light harvesting antennas in the leaves of a tree, our complexes do so using wavelengths found in sunlight," explained Sargent.
"Professors Kelley and Sargent have invented a novel class of materials with entirely new properties. Their insight and innovative research demonstrates why the University of Toronto leads in the field of nanotechnology," said Professor Henry Mann, Dean of the Leslie Dan Faculty of Pharmacy.
"This is a terrific piece of work that demonstrates our growing ability to assemble precise structures, to tailor their properties, and to build in the capability to control these properties using external stimuli," noted Paul S. Weiss, Fred Kavli Chair in NanoSystems Sciences at UCLA and Director of the California NanoSystems Institute.
Kelley explained that the concept published in the Nature Nanotechnology paper is a broad one that goes beyond light antennas alone.
"What this work shows is that our capacity to manipulate materials at the nanoscale is limited only by human imagination. If semiconductor quantum dots are artificial atoms, then we have rationally synthesized artificial molecules from these versatile building blocks."
Also contributing to the paper were researchers Sjoerd Hoogland and Armin Fischer of The Edward S. Rogers Sr. Department of Electrical & Computer Engineering, and Grigory Tikhomirov and P. E. Lee of the Leslie Dan Faculty of Pharmacy.
The publication was based in part on work supported by the Ontario Research Fund Research Excellence Program, the Natural Sciences and Engineering Research Council of Canada (NSERC), Canada Research Chairs program and the National Institutes of Health (NIH).
L’hanno chiamata Spigelia genuflexa, perché piega i suoi steli fino a terra, come a inginocchiarsi, e sotterra i propri frutti: in pratica, pianta i propri semi.
La nuova specie appartiene alle Loganiaceae, una famiglia di piante diffuse nelle regioni tropicali ed equatoriali di tutto il mondo, ed è stata rinvenuta nella foresta atlantica dello Stato di Bahia, una zona ricca di biodiversità che accoglie ben nove delle quarantatre specie di Spigelia presenti in Brasile. Alex Popovkin, un botanico amatoriale che ha catalogato e fotografato più di 800 specie nella regione (le foto sono postate su Flickr), ha trovato il nuovo esemplare nei pressi della propria abitazione, ma non riusciva a identificarlo. Si è quindi rivolto ad esperti di diversi paesi, tra cui Lena Struwe, della Rutgers University, nel New Jersey. Alla fine, Popovkin, Struwe e un team di studiosi hanno concluso che si trattava di una nuova specie e l’hanno descritta in uno studio pubblicato su PhytoKeys.
Il termine genuflexa è stato scelto perché la pianta sembra davvero genuflettersi quando piega i propri steli verso il suolo, per “piantare” i frutti. Questo fenomeno prende il nome di geocarpia ed è possibile osservarlo in varie piante, ad esempio nell’arachide (Arachis hypogaea L.) che subito dopo la fecondazione introduce i fiori nel terreno dove avviene la maturazione del frutto. Nel caso della piccola pianta di Bahia, questo comportamento favorisce la sopravvivenza della specie. La Spigelia genuflexa ha vita breve (solo alcuni mesi nella stagione delle piogge) e il suo habitat è limitato a piccoli frammenti di suolo sabbioso. La pianta madre rilascia accanto a sé i semi che germogliano nelle vicinanze, sfruttando le caratteristiche del suo stesso ambiente.
“Nuove specie vengono scoperte ogni giorno, ma tante altre non sono ancora note”, ha ricordato Struwe: “La scoperta mette in evidenza, ancora una volta, l'urgenza di proteggere la Foresta Atlantica, che è minacciata dalla deforestazione. Quest’area, infatti, presenta il più elevato grado di biodiversità rispetto a qualsiasi altra nel mondo, con molte specie endemiche, ma vaste zone sono già state trasformate in terreni agricoli”.
Autoritatile sunt pur si simplu depasite de situatie.
Primarul din Genova (Marta Vincenzi: partid politic centru-stanga, in functie din 28/05/2007 - nota T.A.), orasul cel mai afectat, a fost huduit de italieni, care i-au lovit masina cu picioarele. Genovezii sunt disperati - orasul lor arata ca dupa razboi. Nu au caldura, nu au apa potabila si sunt furiosi din cale-afara pentru ca autoritatile nu au dat alerta de vreme extrema mai devreme. Nici macar nu au închis scolile si astfel au murit copii nevinovati.
Situatia e disperata în mai multe zone din Peninsula, în special în nord, în centrul si vestul tarii. Liguria, Toscana, Sardinia si Piemonte, toate au fost maturate de ape. 20.000 de oameni nu au apa potabila, iar 300 de italieni au fost evacuati din casele care stau sa cada pe ei.
E înca alerta si pe mai multe râuri importante. La Torino si Genova, scolile vor fi închise luni, iar autoritatile au pus la dispozitia oamenilor un numar de urgenta. Papa Benedict al XVI-lea a transmis si el un mesaj la slujba duminicala (acum sigur, imediat, se intampla un miracol si invie toate victimele - nota T.A.).
În tara vecina, Franta, situatia e la fel de grava. 11 regiuni sunt sub incidenta codului de vreme extrema si 750 de oameni au fost deja evacuati.
Si în Thailanda, peste 500 de persoane si-au pierdut viata în urma inundatiilor care au avut loc în ultimele saptamâni, iar apele continua si acum sa ameninte centrul capitalei Bangkok.
Oamenii de stiintă au folosit spermatozoizi creati artificial pentru a restabili fertilitatea, o realizare care, în viitor, ar putea permite multor bărbati să-si îndeplinească visul de a fi tată.
Cercetătorii de la Universitatea Kyoto au reusit să creeze spermatozoizi pe care i-au implantat în testiculele unor soareci infertili care, după tratament, au putut avea mostenitori. Uimitor a fost faptul că soarecii născuti prin acest experiment au putut avea, la rândul lor, urmasi.
Cercetarea va deschide calea pentru crearea unor noi tratamente împotriva inferilitătii, o problemă care, la nivel modial, afectează 1 din 6 cupluri.
De asemenea, specialistii cred că tratamentul poate functiona si în cazul persoanelor care au rămas sterile în urma tratamentului pentru cancer.
In experimentele anterioare, soarecii rezultati muriseră la scurt timp după nastere. Acum, cercetătorii japonezi au descoperit o metodă care pare să dea roade. Prelevând celule stem de la embrionii de soarece si folosind un "cocktail" de substante chimice si vitamine, cercetătorii au creat spermatozoizi aflati în primele stadii de dezvoltare. Transferati în testiculele soarecilor, aceste celule au devenit spermatozoizi pe deplin functionali.
Specialistii de la Universitatea Kyoto speră acum ca succesul lor să se repete, într-un experiment asemănător în care vor folosi celule din piele ca materie primă atât pentru spermatozoizi, cât si pentru ovule.
Desigur, cercetarea ridică multe probleme legate de etică. Criticii spun că nu este normal să dai nastere unor copii prin metode aproape în totalitate artificiale. "Cine mai are nevoie de bărbati? Cine mai are nevoie de femei? Tot ce ne mai trebuie este să creăm un uter artificial si vom schimba în totalitate reproducerea umană," a spus Josephine Quintavalle de la Comment on Reproductive Ethics, o organizatie crestină din Marea Britanie.
By scavenging this ambient energy from the air around us, the technique could provide a new way to power networks of wireless sensors, microprocessors and communications chips.
"There is a large amount of electromagnetic energy all around us, but nobody has been able to tap into it," said Manos Tentzeris, a professor in the Georgia Tech School of Electrical and Computer Engineering who is leading the research. "We are using an ultra-wideband antenna that lets us exploit a variety of signals in different frequency ranges, giving us greatly increased power-gathering capability."
Tentzeris and his team are using inkjet printers to combine sensors, antennas and energy scavenging capabilities on paper or flexible polymers. The resulting self powered wireless sensors could be used for chemical, biological, heat and stress sensing for defense and industry; radio frequency identification (RFID) tagging for manufacturing and shipping, and monitoring tasks in many fields including communications and power usage.
Caption: Georgia Tech School of Electrical and Computer Engineering professor Manos Tentzeris holds a sensor (left) and an ultra-broadband spiral antenna for wearable energy-scavenging applications. Both were printed on paper using inkjet technology. - Credit: Georgia Tech Photo: Gary Meek
A presentation on this energy scavenging technology was given July 6 at the IEEE Antennas and Propagation Symposium in Spokane, Wash. The discovery is based on research supported by multiple sponsors, including the National Science Foundation, the Federal Highway Administration and Japan's New Energy and Industrial Technology Development Organization (NEDO).
Communications devices transmit energy in many different frequency ranges, or bands. The team's scavenging devices can capture this energy, convert it from AC to DC, and then store it in capacitors and batteries. The scavenging technology can take advantage presently of frequencies from FM radio to radar, a range spanning 100 megahertz (MHz) to 15 gigahertz (GHz) or higher.
Scavenging experiments utilizing TV bands have already yielded power amounting to hundreds of microwatts, and multi-band systems are expected to generate one milliwatt or more. That amount of power is enough to operate many small electronic devices, including a variety of sensors and microprocessors.
And by combining energy scavenging technology with supercapacitors and cycled operation, the Georgia Tech team expects to power devices requiring above 50 milliwatts. In this approach, energy builds up in a battery-like supercapacitor and is utilized when the required power level is reached.
The researchers have already successfully operated a temperature sensor using electromagnetic energy captured from a television station that was half a kilometer distant. They are preparing another demonstration in which a microprocessor-based microcontroller would be activated simply by holding it in the air.
Exploiting a range of electromagnetic bands increases the dependability of energy scavenging devices, explained Tentzeris, who is also a faculty researcher in the Georgia Electronic Design Center at Georgia Tech. If one frequency range fades temporarily due to usage variations, the system can still exploit other frequencies.
The scavenging device could be used by itself or in tandem with other generating technologies. For example, scavenged energy could assist a solar element to charge a battery during the day. At night, when solar cells don't provide power, scavenged energy would continue to increase the battery charge or would prevent discharging.
Utilizing ambient electromagnetic energy could also provide a form of system backup. If a battery or a solar-collector/battery package failed completely, scavenged energy could allow the system to transmit a wireless distress signal while also potentially maintaining critical functionalities.
The researchers are utilizing inkjet technology to print these energy scavenging devices on paper or flexible paper-like polymers – a technique they already using to produce sensors and antennas. The result would be paper-based wireless sensors that are self powered, low cost and able to function independently almost anywhere.
To print electrical components and circuits, the Georgia Tech researchers use a standard materials inkjet printer. However, they add what Tentzeris calls "a unique in house recipe" containing silver nanoparticles and/or other nanoparticles in an emulsion. This approach enables the team to print not only RF components and circuits, but also novel sensing devices based on such nanomaterials as carbon nanotubes.
When Tentzeris and his research group began inkjet printing of antennas in 2006, the paper-based circuits only functioned at frequencies of 100 or 200 MHz, recalled Rushi Vyas, a graduate student who is working with Tentzeris and graduate student Vasileios Lakafosis on several projects.
"We can now print circuits that are capable of functioning at up to 15 GHz -- 60 GHz if we print on a polymer," Vyas said. "So we have seen a frequency operation improvement of two orders of magnitude."
The researchers believe that self-powered, wireless paper-based sensors will soon be widely available at very low cost. The resulting proliferation of autonomous, inexpensive sensors could be used for applications that include:
Airport security: Airports have both multiple security concerns and vast amounts of available ambient energy from radar and communications sources. These dual factors make them a natural environment for large numbers of wireless sensors capable of detecting potential threats such as explosives or smuggled nuclear material.
Energy savings: Self-powered wireless sensing devices placed throughout a home could provide continuous monitoring of temperature and humidity conditions, leading to highly significant savings on heating and air conditioning costs. And unlike many of today's sensing devices, environmentally friendly paper-based sensors would degrade quickly in landfills.
Structural integrity: Paper or polymer-based sensors could be placed throughout various types of structures to monitor stress. Self powered sensors on buildings, bridges or aircraft could quietly watch for problems, perhaps for many years, and then transmit a signal when they detected an unusual condition.
Food and perishable material storage and quality monitoring: Inexpensive sensors on foods could scan for chemicals that indicate spoilage and send out an early warning if they encountered problems.
Wearable bio-monitoring devices: This emerging wireless technology could become widely used for autonomous observation of patient medical issues.
Li immaginiamo vestiti di pesanti scafandri, muoversi a stento sui fondali marini. Ma i palombari moderni non appartengono più a questo cliché: superaddestrati, attrezzati con tecnologie avanzatissime, sono inquadrati in corpi d’élite nelle Marine di 40 Paesi del mondo.
Sono impegnati in compiti delicati, dalla neutralizzazione di ordigni subacquei al soccorso di sommergibili in avaria, fino a profondità di 300 metri, dove l’oscurità è totale e occorre un notevole sangue freddo per rimanere lucidi.
L’Italia è stata la prima a impiegare palombari per scopi militari, nella 2a guerra mondiale, ma la sua tradizione è ancora più antica: nel 1849 a Genova fu fondato il primo gruppo palombari della Marina sarda. Oggi il Gos, Gruppo operativo subacquei, è inquadrato nel Comsubin, Comando subacquei e incursori della Marina.
Focus è entrato nel loro centro di addestramento, a Le Grazie sul Varignano (La Spezia), per scoprirne i segreti.
In lume, există oameni care s-au născut fără amprente, datorită unei mutatii, aceasta fiind o situatie care creează probleme la controlul de frontieră, dar si o provocare pentru geneticieni.
Amprentele - linii cu un desen specific pe partea inferioară a mâinii - se formează, in mod normal, la jumătatea perioadei de sarcina, fiecare individ având un set unic (chiar si gemenii identici), ceea ce le face un mod ideal, usor si rapid, de identificare a persoanelor.
Functia biologică a amprentelor rămâne una controversată. Mult timp s-a crezut că acestea ajută la îmbunătătirea capacitatii de apucare a mâinii, dar un studiu recent sugerează mai degrabă că ele reduc frecarea dintre piele si o suprafată si pot creste sensibilitatea tactilă.
Până în prezent, membrii a cinci familii au fost diagnosticati cu adermatoglifie (absenta totală a amprentelor).
Eli Sprecher de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, a studiat, alături de colegii săi, trei generatii ale unei astfel de familii si a descoperit că toti membrii familiei care suferă de această afectiune prezintă o mutatie a genei SMARCAD1.
Gabriele Richard, care cercetează dermatologia si genetica în cadrul companiei GeneDX din Gaithersburg, SUA, consideră că este putin probabil ca aceste descoperiri să îi ajute pe cei care suferă de adermatoglifie să îsi dezvolte amprente.
Dar Sprecher crede că identificarea genei SMARCAD1 s-ar putea dovedi utilă sub alte aspecte. Gena codifică sinteza anumitor proteine, iar studiul acestora ar putea duce la descoperirea unor tratamente pentru afectiuni mai comune decât adermatoglifia.
(p)Link
Commenti
Storico
Stampa
Feed RSS 0.91
Feed Atom 0.3
