Immagine
 Trilingual World Observatory: italiano, english, română. GLOBAL NEWS & more... di Redazione
 
   
 
Di seguito tutti gli interventi pubblicati sul sito, in ordine cronologico.
 
 

... CONTINUA.

Zeii noii lumi

În căutare de profituri tot mai consistente, marile grupuri de interese au transformat lumea într-un „mall imens“ în care cumpără si vând după bunul plac. Studiu de caz: din nou Grecia.

1. NEOLIBERALISM. Acum mai bine de un sfert de secol, capitalismul a început să scârtâie. Gigantii financiari ai lumii priveau îngrijorati cum rata profiturilor se tot subtiază. Drept urmare, elitele corporatiste s-au gândit că nu ar fi rău să reînvie liberalismul economic care punea în centru initiativa privată, competitia liberă, comertul fără frontiere si interventia minimă a statului. Cu tuse ceva mai groase. În ultimul deceniu, neoliberalismul a câstigat si mai mult teren odată cu globalizarea care a adus cu sine o mobilitate fără precedent a capitalului. Pe scurt, iată câteva principii neoliberale: suprematia pietei – libertate totală de miscare a capitalului, bunurilor si serviciilor; stat minimalist, pentru că o „piată liberă, nereglementată este cea mai bună cale pentru crestere economică“, reducerea cheltuielilor pentru servicii sociale (educatie si îngrijire medicală), dar nu si a stimulentelor fiscale si subventiilor acordate businessurilor, privatizarea masivă pentru o eficientă cât mai mare etc. Potrivit organizatiei CorpWatch, principalii promotori ai neoliberalismului sunt FMI, Banca Mondială si, evident, marile corporatii si bănci ale lumii. Ei bine, si dezastrul economic al Greciei sau chiar al altor tări, precum Argentina – poate cel mai des invocat precedent de presa internatională actuală –, este pus de unii pe seama politicilor neoliberale care au înlesnit ca miliarde de dolari să ajungă în buzunarele unor companii sau bănci internationale. În documentarul despre „genocidul social“ din Argentina – „Memoria del Saqueo“ („Memoria unui jaf“) realizat în 2004 de Fernando Solanas –, sunt puse la index bănci precum Citibank, Credit Suisse sau JP Morgan.

Foto: Laszlo Raduly

2. „DEBTOCRACY“. O teorie care probează pozitia de fortă pe care o are astăzi neoliberalismul în viata de zi cu zi este cea a suprematiei creditelor, asa-numita „debtocracy“. Cel mai bun exemplu: criza subprimelor declansată, în 2007, în SUA. Lectia? Bunăstarea, cel putin din ultimele două decenii, s-a bazat pe o crestere economică artificială, speculativă; politicienii au „aruncat“ cu bani prin cresterea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, ceea ce a dus evident la o explozie a consumului. Nota de plată adevărată iese la iveală abia acum: mii de miliarde si numărătoarea continuă. Revenind la Grecia, documentarul cu acelasi nume a doi jurnalisti greci, Katerina Kitidi si Aris Hatzistefanou, realizat din bani proprii si din donatii primite pe Internet, identifică principalele evenimente care au dus tara în colaps. Verdictul celor doi autori este clar: în patru decenii, două partide, Noua Democratie si PASOK, aflat acum la putere), si trei familii politice, plus o mână de afaceristi grei din businessul local, au complotat la falimentul de azi al Greciei. Solutia sugerată: cele 200 de persoane care apar în documentar semnează o cerere pentru înfiintarea unei comisii internationale de audit care să identifice sumele „nejustificate“ de interesul public, generate de acte de coruptie, dar care astăzi se regăsesc în imensa datorie publică pe care poporul grec trebuie să o plătească. Odată clarificat traseul banilor, Grecia ar fi îndreptătită să refuze rambursarea respectivilor bani (vezi precedentul Ecuadorului si Argentinei). În 2003, SUA, după ocuparea Irakului, au aplicat acest principiu pentru a sterge datoria acumulată de regimul Hussein către tări precum Rusia sau Franta. În documentar, sunt arătati cu degetul guvernantii greci corupti care au luat mită pentru a achizitiona, pe baza unor împrumuturi, armament, avioane, fregate etc. de la companii din Franta sau Germania.

3. O MÂNĂ DE AJUTOR. În preajma aderării Greciei la zona euro, Goldman Sachs a ajutat guvernul elen de atunci să împrumute miliarde, fără stiinta opiniei publice, pentru a întruni criteriile de deficit impuse de Uniunea Europeană (UE). Problema, divulga cotidianul american „New York Times“ într-o investigatie apărută în editia sa din aprilie 2010, a fost că în bilanturi aceste împrumuturi au figurat nu ca împrumuturi, ci ca tranzactii propriu-zise. Acest lucru i-a indus în eroare pe investitori si pe legislatorii europeni în privinta datoriilor reale ale tării. De altfel, instrumentele financiare derivative (cunoscute sub denumirea de tranzactii „swap“), puse la punct de GS, JP Morgan Chase si alte bănci mari ale lumii (vezi criza subprimelor), le-au permis politicienilor din Grecia, Italia si, posibil, alte câteva tări să mascheze împrumuturi de ordinul miliardelor de euro. Cum a functionat? Băncile i-au dat cash guvernului de la Atena în schimbul cedării drepturilor, ani buni la rând, asupra veniturilor aeroporturilor, autostrăzilor si Loteriei Nationale. Mai simplu spus, aceste active au fost ipotecate de către guvernul elen. În replică, oficialii Goldman Sachs sustin că tranzactiile de tip swap structurate de banca americană au jucat un rol minor în criza actuală a Greciei si că oricum au fost făcute în conformitate cu legislatia europeană.

4. SI PUTINĂ CONSPIRATIE. Implicarea marilor bănci de pe Wall-Street, în spetă Goldman Sachs, în criza grecească a fost pusă pe tapet de publicatia germană „Der Spiegel“ si, evident, de presa din Grecia. Coincidentă sau nu, DSK nu mai conduce de mai bine de o lună FMI, după ce a fost arestat la New York, în urma unei acuzatii de tentativă de viol. De aici până la teoria conspiratiei si cartea jurnalistului de origine belgiană Marc Roche, cu care diplomatul Ioannis Paschalis a si venit la interviu, nu a fost decât un pas în discutia cu antreprenorii greci. Deloc întâmplător, pentru că primul capitol al cărtii „La banque – comment Goldman Sachs dirige le monde“ („Banca – cum conduce Goldman Sachs lumea“) este dedicat Greciei. Pe scurt, jurnalistul care din 1997 a fost corespondentul „Le Monde“ pe lângă institutiile financiare de la Londra intră în culisele aranjamentului financiar prin care banca de investitii americană Goldman Sachs a ajutat Grecia să-si mascheze nivelul real al datoriei publice pentru a putea intra în zona euro (2001). A câstigat 300 mil. euro pentru a pune totul la punct, potrivit surselor apropiate tranzactiei. O carte care înfurie si îngrijorează, deopotrivă. Într-un amplu interviu acordat pe 11 aprilie a.c. publicatiei „Athens News“, cu prilejul lansării, la Atena, a traducerii în limba greacă a cărtii, Roche a tinut totusi să spună că nu doar banca americană este vinovată: principalii autori ai dramei grecesti sunt, deopotrivă, băncile locale, legislatorii si, mai ales, fostele guverne elene.

5. SAVOIR FAIRE. Si totusi, care este „reteta“ celor Goldman Sachs, banca despre care publicatia franceză „Liberation“ spune că a mers mână în mână cu dezvoltarea economiei americane? Roche e cât se poate de clar. Unu: GS a stiut să atragă cele mai strălucite minti (specialisti în matematică, fizică etc.). Al doilea atu imens: dispune de o retea imensă de politicieni care îi sustin activitatea financiară (apropo, nu se mai ocupă de mult de traditionalele fuziuni si achizitii, ci s-a apucat de trading, transformându-se într-un „cazinou mondial“, în formularea lui Roche). Si nu trebuie să îi mituiască. Îi angajează, atunci când se retrag din functiile publice. Evident, sunt oameni influenti care au la rândul lor o retea de conexiuni si stiu exact cum pot fi influentate guvernele nationale. Pe lângă atuul uman, banca dispune si de active de 900.000 mld. dolari, mai mult decât suficient pentru a influenta decisiv pietele.

„Nu vor plăti niciodată!“

Doru Lionăchescu, fondatorul casei de investitii Capital Partners, un foarte bun cunoscător al sistemului bancar grecesc, crede că singura solutie este iesirea Greciei din zona euro. Lionăchescu, întors recent dintr-o vacantă în Zakynthos, povesteste că efectele crizei Greciei se văd la tot pasul.

Atmosfera din Grecia

>E interesant să treci de la interpretarea cifrelor care nu spun nimic la observatiile asupra vietii zilnice. La hotelul la care am fost cazati în Zakynthos aproape toti angajatii erau polonezi. Îi dăduseră afară pe greci si angajaseră polonezi pe care îi plăteau cu salarii de două ori mai mici.

>Toate magazinele erau fie goale, fie aveau marfă de proastă calitate si ieftină. Nu mai au credit comercial si cumpără din China. E incredibil cum pot să arate centrele comerciale din orase.

>Vineri seara în centrul statiunii Zakynthos nu exista tavernă care să aibă mai mult de o masă sau două ocupate. Sistemul turistic e falit complet, mai ales că multi trăiesc din chestia asta. Preturile au scăzut, dar nu suficient.

>În Grecia este un puternic sentiment antigerman. Ei dau vina pe nemti că nu îi mai sustin si sunt prea drastici cu ei (...) iar germanul simplu stie că nu e bine venit acolo si nu vrea să se mai ducă. Nu era nici un picior de neamt în Zakynthos, erau ceva englezi si nordici. Iar dacă nu mai ai acces la cea mai mare piată turistică a Europei, ai o mare problemă.

Posibilele solutii pentru criză

>Schimbarea nu se va putea face decât în generatii. Acum ei vor fi nevoiti să reducă drastic nivelul de trai si veniturile, cel putin cu 50%, dacă nu cu 80%.

>Cred că în final vor iesi din zona euro, si cu cât mai repede cu atât mai bine. Să rămâi în euro si să faci o corectie a nivelului de trai nu e posibil, nu poate nimeni să implementeze asa ceva.

>Euro va rămâne o monedă a guvernelor responsabile. Eu n-as dramatiza. Problema e că nu există mecanisme de iesire din zona euro. Uniunea a plecat de la premisa că toată lumea e serioasă.

>Dacă ies din zona euro, obtin acest efect (reducerea nivelului de trai – n.r.) prin inflatie. Vor sărăci fortat prin inflatie, pentru că altfel nu pot să redevină competititvi, ei au mari probleme de competitivitate, ca si noi, românii: munca e scumpă, produc putin, muncesc putin. Inflatia e o metodă mai perfidă si pe care omul simplu nu o întelege.
Pierderea autonomiei

>O variantă la fel de dureroasă e să renunte complet la suveranitatea fiscală, dar pentru asta trebuie o rezolutie la nivelul Uniunii Europene. UE să fie ca o tară, iar tările să fie ca niste judete, dar câtă lume va accepta asta?

>Nu vor mai avea autonomie fiscală, asta e marea miză, e posibil să vedem disparitia conceptului de suveranitate fiscală si se creează un precedent. Dacă nu-ti plătesti ratele la bancă, banca nu-ti pune poprire pe cont? Dacă se poate face în cazul unui individ, de ce să nu se poată face si în cazul unei tări?

>O chestie de genul ăsta va fi foarte greu de trecut prin Parlament, se poate lăsa cu curte martială, dacă se schimbă regimul politic si legislatia. Nu stii cine câstigă alegerile, iese vreun nationalist si îi pune la zid pe cei care au „vândut tara“. Lucrurile iau o tentă foarte complicată, mai bine ar iesi din zona euro, cât mai repede.

Consecinte

>Cele mai expuse sunt băncile franceze si germane, dar dacă te uiti la cifre, sunt vreo 70 de miliarde de euro pe ambele tări, nu e ceva de speriat. Eu mai degrabă suspectez că e un foarte mare lobby al băncilor si al fondurilor de investitii la politicieni.

>Dacă ei ies din zona euro, va fi un euro mai puternic si asta e si logica economică: dacă tu ai o comunitate în care unii sunt slabi si îi dai afară, ceea ce rămâne nu e mai bun?

>Eu nu cred că se va produce contagiune. Poate va iesi si Portugalia si euro va rămâne ceea ce s-a dorit de la început, moneda unui club de gentlemeni.

>Nu dispar tări, dar pentru mine un dezastru personal este dacă o generatie care intră acum pe piata muncii nu are de lucru, e un dezastru dacă un om care câstiga 1.000 de euro va câstiga în următorii multi ani doar 500 de euro. Un om care putea să-si ia casă si masină pe credit si acum abia are bani de la o lună la alta. Dacă India si China vor ajunge să conducă lumea, iar noi abia ne plătim datoriile, asta e un dezastru.

>În România, cred că majoritatea băncilor elene pierd bani. Nu s-au restructurat, nici unul din ei n-a folosit criza ca să se restructureze, ei sunt tot grasi si frumosi, cu zeci de sucursale si zeci de mii de oameni. Băncile elene vor să vândă subsidiarele din Europa Centrală si de Est.

Sursa: money.ro - Autori: Georgiana Stavarache, Mimi Noel

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
By Admin (from 17/07/2011 @ 14:00:37, in it - Scienze e Societa, read 695 times)

In Antartide i pinguini imperatore (Aptenodytes forsteri) si tuffano alla ricerca del cibo e nuotano a lungo sotto la superficie del mare, senza mai emergere per respirare. Nemmeno quando le scorte di ossigeno nei muscoli sono terminate. Come fanno? Alla Scripps Institution of Oceanography (University of California, San Diego) alcuni ricercatori hanno scoperto l’esistenza di due meccanismi fisiologici alternativi e una grande efficienza nel consumo dell’ossigeno.

I pinguini, prima di immergersi, fanno scorta di ossigeno che il loro organismo immagazzina in polmoni, sangue e muscoli. Quest’ultima riserva contribuirà alla produzione dell’energia muscolare necessaria al nuoto subacqueo, che può durare oltre venti minuti. L’energia viene infatti prodotta a partire dall’ossigeno, con un processo metabolico detto “respirazione aerobica”: quando l’ossigeno finisce, l’organismo è in grado di produrre ancora energia, anche se in modo meno efficiente, utilizzando la “respirazione anaerobica”: una sorta di strategia di riserva, la cui messa in atto è segnalata dalla presenza di lattato nel circolo sanguigno.

Detail-pinguini

Nel caso del pinguino imperatore, il lattato compare 5-6 minuti dopo l’inizio dell’immersione (cioè ben prima che l’animale riemerga), mentre però l’ossigeno è ancora presente sia nel sangue che nei polmoni. Cosa innesca dunque il cambiamento di metabolismo? Nello studio presentato sul Journal of Experimental Biology, gli scienziati hanno dimostrato che è l’assenza di ossigeno nei muscoli ad attivare la respirazione anaerobica: il che vuol dire che questi uccelli nuotano, per la maggior parte del tempo, senza avere la fonte principale di energia proprio lì dove servirebbe.

Per arrivare a questa conclusione, i ricercatori hanno misurato i livelli di ossigeno nei muscoli pettorali (quelli deputati al nuoto) di un pinguino imperatore, utilizzando uno spettrometro con lunghezza d’onda nel vicino infrarosso, impiantato nei muscoli stessi. Inoltre, per poter controllare le tipologie di immersione, hanno inserito sul dorso dell’animale un misuratore di tempo e profondità.

I dati registrati hanno mostrato che in 31 delle 50 immersioni, nel metabolismo dell’animale si era innescata la respirazione anaerobica. Si è visto inoltre che la diminuzione dell’ossigeno nei muscoli del nuoto segue due andamenti diversi: in alcuni casi è costantemente decrescente, e il gas è completamente esaurito nel momento in cui si innesca la respirazione anaerobica; nel secondo caso invece, a metà dell’immersione, la diminuzione di ossigeno si arresta per un breve periodo di tempo, prima di ricominciare a scendere. In questo secondo modello, quindi, nella fase intermedia dell’immersione il muscolo viene rifornito di ossigeno proveniente dalle altre scorte, e ritarda l’inizio della respirazione anaerobica.

Nello studio gli scienziati hanno misurato anche l’efficienza metabolica di questo animale, rilevando un tasso di consumo di ossigeno nel tessuto muscolare estremamente basso, pari a un decimo di quello riscontrato in ambiente artificiale, e solo due volte il valore misurato a riposo.

Fonte: galileonet.it

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
By Admin (from 17/07/2011 @ 11:00:48, in en - Science and Society, read 584 times)

Can you fool the human sense of taste in the world of virtual reality? Up until recently that question was impossible to answer, most because it had not been tested. Most of virtual reality relied on sight and sound. Virtual touch is also a fairly new area of research. Now, with the help of your nose, virtual taste may be on the way.

 

A virtual reality system, created by a team of researchers at the University of Tokyo, is helping to change that. The system works with smell and sight, to try and manipulate users perceptions of the taste of a cookie. The system works like this. Users are hooked into the system and given a plain cookie. They are then shown an image of one type of cookie and they are exposed to the scent as well. There were seven scent-filled plastic bottles for the researchers to choose from in the testing. Then they are asked to eat the cookie, and tell researchers what type of cookie it is. Thus far, the system has been able to fool people with a fair degree of reliability.

This system, which is being called the Meta Cookie, does have one serious advantage, its texture. Since the users are eating a cookie with no flavor, the food feels like a cookie when users eat it. The system not be able to convince users that they are eating a cookie if they were being served pudding in its place.

The world of virtual reality is growing more 'accurate' every day. Advancements with regards to sense and touch were already enormous, but now it seems the other senses are picking up as well.

Source: PhysOrg

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
By Admin (from 17/07/2011 @ 08:00:37, in ro - Stiinta si Societate, read 629 times)

 Tot mai multi psihologi sunt de parere ca visele ne pot ajuta in rezolvarea problemelor emotionale din timpul zilei. De asemenea, se stie ca mai mult de 80% dintre oameni viseaza in culori, iar acestea ar putea reprezenta anumite sentimente. La fel de clar este insa faptul ca de cele mai multe ori, nu ne amintim visele. Ce putem face pentru a ne aminti visele frecvent si a le interpreta cu acuratete?Specialistii sugereaza cateva solutii.

 - Inainte de a va culca ganditi-va intens la subiectul sau persoana pe care ati vrea sa o visati. Puneti-va o intrebare care va framanta si vedeti ce raspuns primiti in vis.
 - Obisnuiti-va sa va notati visele imediat ce va treziti. Pentru a va fi usor, tineti pe noptiera, la indemana un carnet si un pix sau un aparat de inregistrat.

- Incercati sa va treziti natural, fara ceas desteptator, care va poate intrerupe visul. Daca programul obisnuit este ultramatinal, incepeti „jurnalul de vise” in timpul concediului sau in weekend.
 - Nu va treziti brusc. Ramaneti in pat, cu ochii inchisi, timp de cateva clipe dupa ce v-ati trezit, deoarece visul ar putea sa aiba legatura cu pozitia corpului in timpul somnului. Incercati sa va amintiti visul si sa-l pastrati in memorie. Dupa ce va sculati, notati imediat cat mai multe imagini, impresii, sentimente.

- Pentru a putea interpreta mai bine visele, incercati sa faceti legatura intre visele pe care vi le amintiti si evenimentele recente din viata dumneavoastra. Puteti detecta vreo tema a visului? Cautati elemente comune din mai multe vise, care va pot ajuta sa explicati un vis anume.
 - Daca aveti frecvent cosmaruri care va impiedica sa dormiti, incercati sa schimbati finalul. Odata ce v-ati trezit dintr-un vis urat, imaginati-va o schimbare in actiune, care sa genereze un deznodamant pozitiv. Daca sunteti blocat, incercati sa zburati. In vis puteti face tot ce vreti

 - Pentru o interpretare corecta trebuie sa aveti rabdare. Pot trece zile sau saptamani pana sa va amintiti visele in detaliu, dar specialistii va sfatuiesc sa exersati in continuare. Amintirea viselor este un proces fragil, iar incercarea de a va aminti toate intorsaturile de situatie in nopti consecutive pare a avea un efect cumulativ.

ECATERINA BATRANEANU - magazin.ro

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

... CONTINUA.

Si nu este singurul care gândeste asa. Multi greci încep să acrediteze teorii care sustin că tara lor nu este decât o victimă a unor comploturi internationale. Ioannis Paschalis, consilierul economic al Ambasadei Greciei la Bucuresti, avea cu el la interviul cu MONEY EXPRESS o carte de business care detaliază astfel de teorii. Este vorba de cartea „La Banque. Comment Goldman Sachs dirige le monde“ (Banca. Cum conduce Goldman Sachs lumea – n.r.), scrisă de jurnalistul belgian Marc Roche si publicată în 2010. Pe scurt, cartea devoalează faptul că Goldman Sachs – cea mai mare bancă de investitii americană – controlează lumea prin diverse practici mai mult sau mai putin ortodoxe, iar Grecia – alături de alte state periferice ale UE – nu este decât o simplă victimă a acestui gigant financiar cu active de peste 900.000 mld. dolari. Teoria este cu atât mai seducătoare cu cât în cazul Greciei Goldman Sachs a avut o implicare directă. Presa internatională a dezvăluit încă de anul trecut că Goldman Sachs a ajutat în mod sistematic guvernul Greciei să cosmetizeze statisticile reale legate de datoria suverană cumulată între 1998 si 2009, prin intermediul unor instrumente financiare sofisticate numite CDS (Credit Default Swap). De fapt, crede Paschalis, aceste instrumente financiare sunt foarte toxice pentru că permit speculatorilor să câstige foarte multi bani din intrarea în faliment a unor state. Simplificând, CDS-ul este ca un fel de asigurare de viată pentru state: creditorii (în general bănci) primesc o asigurare dacă statele împrumutate intră în incapacitate de plată. Diferenta fată de politele de asigurare traditionale este că aceste CDS pot fi cumpărate de institutii care nu au nici un interes direct în rambursarea creditului si care pot câsiga foarte multi bani dacă creditul respectiv nu mai poate fi rambursat. Si teoriile conspiratiei merg până acolo încât spun că speculatorii pot chiar „ajuta“ statul îndatorat să intre în faliment. „Este ca si cum tu ai da cuiva un măr care este otrăvit. Stii sigur că cel care a luat mărul va muri si te duci la cea mai apropiată casă de pariuri si pariezi un milion de dolari că respectivul va muri“, descrie mai plastic Ioannis Paschalis impactul negativ al acestor instrumente perverse asupra economiilor mondiale. Athanase Dakas duce rationamentul si mai departe, spunând că adevărata cauză a problemelor lumii este sistemul capitalist, mai ales forma sa extremă din ultimii zece ani: neoliberalismul. „În capitalism, cel mai important este profitul, iar profitul distruge totul pentru că nu tine cont nici de democratie, nici de ideologie, de nimic“, spune omul de afaceri. Nu este întâmplător, crede el, că această criză a Europei a început în Grecia, locul de unde a luat fiintă civilizatia occidentală. Capitalismul si-a atins limitele si este nevoie de un nou sistem de organizare economică si socială.

Ioannis Paschalis, Yorgos Kossyvakis si Athanase Dakas au o alta versiune legat de colapsul tarii. Foto: Robert David

O CHESTIUNE DE MENTALITATE. Dincolo de toate aceste filosofii, nimeni nu poate nega că Grecia are o serie de probleme cât se poate de concrete si palpabile, cea mai importantă fiind evaziunea fiscală la scară largă. O recunosc si interlocutorii MONEY EXPRESS. Aproximativ un sfert din economie nu plăteste deloc taxe, potrivit unor estimări recente ale ministrului elen al Muncii. Salariile grecilor s-au dublat în medie în ultimul deceniu, ceea ce nu se poate spune despre productivitatea muncii în această tară. Iată o mostră: potrivit „The Economist“, în 2009, căile ferate grecesti au strâns doar 174 de milioane de euro din vânzarea de bilete de călătorie si alte venituri. Au cheltuit în schimb 246 de milioane de euro cu salariile si au pierdut în total 937 de milioane de euro. Explozia cheltuielilor publice a culminat cu organizarea Olimpiadei de la Atena din 2004. Yorgos Kossyvakis, om de afaceri grec si fost functionar la Comisia Europeană timp de aproape 20 ani, bănuieste că una din cauze este si mentalitatea acestui popor. „Trebuie să o recunoastem: grecii, ca si românii, au o mentalitate balcanică. (...) În Grecia, familia are un rol foarte mare. Multi tineri nu muncesc si preferă să stea cu părintii până la vârstă înaintată. În Belgia, la 20 de ani pleacă de acasă să muncească. Aici si religia are un rol...“, crede Kossyvakis, care îsi împarte timpul între Grecia, România si Belgia, având investitii importante pe bursele din cele trei tări. Kossyvakis are o viziune optimistă legată de viitorul tării sale. Grecia, spune el, va fi sustinută de Uniunea Europeană cu orice pret, „chiar dacă va fie nevoie de 20 de ani de reforme“. „Vor fi reforme importante, se vor face privatizări masive“, spune el.

Cât despre scenariul iesirii Greciei din zona euro, Kossyvakis nici nu vrea să audă. „Niciodată să nu spuneti asta. Nu se poate să te întorci înapoi. În ziua de azi nu este de conceput pentru mine ca o tară să iasă din zona euro“, afirmă categoric omul de afaceri. El crede că politicienii europeni „sunt mult prea destepti“ pentru a lăsa moneda euro să se piardă, deoarece asta ar însemna ca dolarul să devină din nou valuta-vedetă a lumii. Un faliment al Greciei ar fi o catastrofă si o umilintă pentru Uniunea Europeană care în 1999 a lansat euro – cel mai ambitios proiect al său si un simbol al unitătii bătrânului continent. Kossyvakis este însă un european convins si sustine că Uniunea Europeană va iesi mai puternică din această încercare. „Trebuie să devenim mai europeni. Nu ne mai putem permite să cheltuim mai multi bani decât putem produce“, spune Kossyvakis despre conationalii săi.

Din păcate eforturile lor s-ar putea să fie până la urmă inutile. Există voci avizate care spun că actuala criza grecească reflectă de fapt o slăbiciune inerentă zonei euro – o zonă monetară cu o rată a dobânzii făcută pe „mărime universală“ si aplicată unui set de 17 economii extrem de diferite, fiecare cu propria politică fiscală.

Oameni de afaceri de alte nationalităti – si deci mai putin implicati emotional – cred că iesirea Greciei din zona euro este inevitabilă. „Cred că grecii vor iesi până la urmă din zona euro si cu cât mai repede cu atât mai bine pentru ei“, spune Doru Lionăchescu, fondatorul casei de investitii Capital Partners. Pe aceeasi linie, omul de afaceri de origine israeliană Eli Davidai a comentat pentru MONEY EXPRESS că Grecia ar trebui să se întoarcă la drahmă cât mai repede. „Când a început totul acum doi ani, am spus că Grecia a intrat în zona euro pe baza unor statistici false si că prin urmare ar trebui să se întoarcă la drahmă. Nu s-a întâmplat acest lucru din motive politice. Acum, lucrurile s-au agravat si au de ales între întoarcerea la drahmă si restructurarea datoriilor. Orice altceva înseamnă doar amânare“, a comentat Davidai. Pentru cât timp?

O dramă, mai multe scenarii

De mai bine de o lună au fost vehiculate mai toate scenariile posibile. Default, faliment controlat, restructurarea datoriei suverane, stergerea unei părti a datoriei sau chiar iesirea din zona euro. Nici unul nu va fi usor de digerat de poporul grec.

1. LEHMANESQUE. Declararea default-ului statului grec (intrarea în incapacitate de plată) ar lovi din plin actori mari din sistemul bancar european – marii creditori fiind bănci franceze si germane – si implicit Banca Centrală Europeană (BCE). Însă cel mai mare pericol ar veni din asa-numitul „efect de contagiune“ (cum s-a întâmplat după căderea băncii americane Lehman Brothers) care s-ar răspândi asupra unor tări ca Spania, Portugalia, Irlanda, Italia, chiar Belgia, care la fel au scăpat din mână datoria publică.

2. BAILOUT x 2. Scenariul de salvare al FMI, BCE si CE, dirijat de la Berlin – încă 120 mld. euro, care se adaugă celor 110 mld. euro acordate anul trecut –, la pachet însă cu constrângeri bugetare draconice pentru Grecia ani buni de acum înainte. Un exemplu: reducerea deficitului în următorii trei ani de la 13% la doar 3%.

3. ROSTOGOLIREA DATORIILOR. Sau prelungirea maturitătii împrumuturilor Greciei, din 3–5 ani să ajungă la 5–10 ani. Un plan care are însă nevoie de sustinerea creditorilor privati, reticenti însă (unii) pentru că riscă să primească randamente mai mici decât cele promise initial. Fără o restructurare a datoriilor (considerată de unii investitori un default mascat), poate chiar o stergere a unei părti a datoriilor, sansele ca Grecia să reusească să achite integral nota de plată de 340 mld. euro sunt aproape nule.

4. IESIREA DIN ZONA EURO. Chiar dacă nu există un mecanism prin care vreo tară să poată iesi din zona euro, sunt totusi voci – inclusiv economistul Nouriel Roubini – care nu exclud iesirea temporară (optimistii) sau definitivă (radicalii) a Greciei.

Primul an de austeritate

În ultimul an, Grecia a trecut prin cea mai amplă consolidare fiscală realizată până acum de o tară din zona euro. Principalele măsuri luate pentru a reduce deficitul bugetar cu 5 puncte procentuale:

>Salariile nominale din sectorul public au fost reduse cu 15%
>Pensiile au fost reduse cu 10%
>Numărul angajatilor din sectorul public a fost redus cu 10%
>Cheltuielile militare si operationale au fost reduse
>TVA a fost mărită cu 4 puncte procentuale
>Accizele au crescut cu 30%

Datoria odioasă

Criza datoriilor suverane din Grecia a readus în actualitate conceptul asa-numitei „datorii odioase“, elaborat în anii ’20 de economistul rus Alexander Sacks.

1. NELEGITIMĂ. Potrivit teoriei sale juridice, o datorie publică contractată fără a consulta cetătenii si în detrimentul intereselor lor de către un regim dictatorial, oligarhic sau incompetent de care profită personal anumite persoane fizice sau juridice nu e legitimă, prin urmare nu ar trebui plătită.

2. HAIRCUT PENTRU GRECIA. Teoria a fost deja invocată si pentru usurarea poverii financiare pe care Grecia o are de dus cel putin în următoarea decadă. Si în cazul Greciei s-a sugerat organizarea unui audit international – cum s-a făcut în Ecuador si Argentina, de pildă – pentru a stabili cât din datoria publică a Greciei este „odioasă“, iar suma respectivă să fie stearsă.

3. PRECEDENTUL GERMAN. Într-un interviu recent acordat publicatiei germane „Der Spiegel“ pe tema situatiei actuale din Grecia, istoricul economic german Albrecht Ritschl a tinut să reamintească opiniei publice cel mai mare default al secolului al XX-lea: cel al Germaniei, după cele două Războaie Mondiale, când SUA si alte state au fost de acord cu un asa-numit „haircut“, prin care au fost reduse la jumătate datoriile de război ale Germaniei. A fost de departe o decizie care a înlesnit miracolul economic german de după.

4. PUTINĂ ISTORIE. În urma Tratatului de la Versailles, s-a stabilit că Germania si aliatii ei trebuie să plătească reparatii de război ce echivalau cu 100.000 tone de aur pur, adică 785 mld. dolari, la nivelul lui 2011. Peste opt ani, în 1929, a fost stearsă jumătate din datorie, iar când Hitler a ajuns la putere, plătile, evident, au încetat (Germania plătise doar o optime din sumă). Ultimele transe din această datorie au fost achitate chiar în octombrie 2010, la 20 de ani de la reunificarea Germaniei.

Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai expusă din zonă?

Potrivit presei internationale, circa 70% din datoria Greciei este detinută de către institutiile financiare din Franta si Germania.

1) FRANTA. Cea mai mare expunere a Frantei vine pe filiera Credit Agricole (una dintre primele trei bănci franceze ca mărime) care detine majoritar banca grecească Emporiki. Acest lucru face ca expunerea totală a Frantei să ajungă la 56,7 mld. dolari din care 15 mld. dolari sunt pe datoria suverană a Greciei.

2) GERMANIA. Are o expunere mai mare decât Franta la datoria suverană a Greciei – detine obligatiuni elene în valoare de 22,6 mld. dolari –, dar e mai mică în sistemul bancar grec. Prin urmare, expunerea totală a Germaniei ajunge la 34 mld. dolari.

3) MAREA BRITANIE. Marea Britanie nefiind în zona euro, băncile ei au o expunere relativ mică la obligatiunile elene – doar 3,4 mld. dolari. Însă călcâiul lui Ahile pentru Regatul Unit este Irlanda, unde expunerea pe sistemul bancar irlandez este de 188 mld. dolari.

Sursa: money.ro - Autori: Georgiana Stavarache, Mimi Noel

VA URMA ...

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Ognuno di noi si lascia alle spalle migliaia e migliaia di dati, sparsi nella Rete, a testimoniare il nostro andirivieni sul Web. Alcuni ricercatori stanno ora studiando il modo di cancellare le tracce digitali delle persone, ad esempio creando file “a tempo” che si autodistruggono dopo un certo periodo. Proprio recentemente qualcuno ha fatto dei notevoli passi in avanti in questa direzione. Michael Backes, programmatore e a capo della Information Security and Cryptography alla Universität des Saarlandes, in Germania, ha creato un software di auto-cancellazione delle immagini e delle fotografie pubblicate on line. Per ora il programma (che costa 10 dollari) funziona solo con i formati Jpeg e soltanto se si usa il browser Firefox (altrimenti non è visibile), ma Backes, che ha messo in piedi il progetto X-pire!, assicura che presto sarà disponibile per altre estensioni e altri browser.

Detail-delete

La data di scadenza è incorporata nel codice della foto; una volta superata, il file sarà ancora sul Web, ma non sarà accessibile. Ma c'è un problema: la foto può essere copiata a piacimento da altri utenti direttamente dallo schermo. Per evitare questo, occorrono altri accorgimenti. Tra i grandi esperti di queste tecnologie vi è Viktor Mayer-Schönberger, docente di Internet Governance and Regulation a Oxford, e autore del libro "Delete: The Virtue of Forgetting in the Digital Age". In attesa che Mayer-Schönberger e colleghi realizzino i software che ci permettano finalmente di decidere il destino, se non delle informazioni che ci riguardano, almeno dei nostri files, esistono modi più semplici per non far apparire on line il proprio passato digitale, come ricorda un articolo pubblicato su New Scientist.

Eccone uno. Nel 1980 nasceva Usenet, una rete mondiale di server interconnessi dove archiviare i dati (articoli, messaggi, post) generati e scambiati dagli utenti nei forum. Una sorta di archivio pubblico consultabile da tutti gli abbonati. Uno dei più grandi di questi forum era gestito da una società chiamata Deja News, che consentiva ai suoi utenti di applicare uno speciale tag - “X-No-Archive” - ai files che non dovevano essere archiviati. In questo modo, chi voleva poteva cancellare il proprio passaggio sul Web. Quando Deja News fallì e il suo database passò a Google, gli utenti chiesero al nuovo proprietario di rispettare le vecchie regole. Cosa che continua a fare tutt’oggi.

Ovviamente ci sono anche rimedi più “casalinghi” e di buon senso: per esempio, cancellare tutto ciò che si pubblica sul Web, il cosiddetto “nuking”. Secondo uno studio condotto da Danah Boyd, sociologa del Microsoft Research di Cambridge, Massachusetts, si tratta di una buona abitudine già adottata da molti teenagers statunitensi, che hanno imparato a cancellare velocemente i post lasciati su Facebook.

Fonte: galileonet.it

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Their work will help engineers develop a new generation of high-performance, energy-efficient lighting that could replace incandescent and fluorescent bulbs.

"Identifying the root cause of the problem is an indispensable first step toward devising solutions," says Chris Van de Walle, a professor in the Materials Department at UC Santa Barbara who heads the research group that carried out the work.

Van de Walle and his colleagues are working to improve the performance of nitride-based LEDs, which are efficient, non-toxic and long-lasting light sources. They investigated a phenomenon referred to as "droop"?the drop in efficiency that occurs in these LEDs when they're operating at the high powers required to illuminate a room. The cause of this decline has been the subject of considerable debate, but the UC Santa Barbara researchers say they've figured out the mechanism responsible for the effect by performing quantum-mechanical calculations.

LED droop, they conclude, can be attributed to Auger recombination, a process that occurs in semiconductors, in which three charge-carriers interact without giving off light. The researchers also discovered that indirect Auger effects, which involve a scattering mechanism, are significant?a finding that accounts for the discrepancy between the observed degree of droop and that predicted by other theoretical studies, which only accounted for direct Auger processes.

In nitride LEDs, "These indirect processes form the dominant contribution to the Auger recombination rate," says Emmanouil Kioupakis, a postdoctoral researcher at UC Santa Barbara and lead author of a paper published online April 19 in Applied Physics Letters. The other authors are Van de Walle, Patrick Rinke, now with the Fritz Haber Institute in Germany, and Kris Delaney, a project scientist at UC Santa Barbara.

LED droop can't be eliminated because Auger effects are intrinsic, but it could be minimized, the researchers say, by using thicker quantum wells in LEDs or growing devices along non-polar or semi-polar growth directions in order to keep carrier density low.

"With Auger recombination now established as the culprit, we can focus on creative approaches to suppress or circumvent this loss mechanism," Van de Walle says.
 
Source: PhysOrg

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 
By Admin (from 16/07/2011 @ 08:00:08, in ro - Stiinta si Societate, read 687 times)

 Visele ne ajuta sa ne rezolvam problemele emotionale din timpul zilei, transformandu-ne in veritabili psihologi. De asemenea, o alta concluzie importanta a cercetatorilor se refera la interpretarea viselor. Psihologii subliniaza faptul ca simbolurile din vis au o puternica amprenta personala si in consecinta interpretarea universala a diverselor imagini nu mai este de actualitate. La aproximativ o suta de ani dupa ce Sigmund Freud a lansat primele ipoteze in privinta analizei viselor, cercetatorii decodifica azi visele studiind modul biologic in care iau nastere.

Dr. Eric Nofzinger, implicat in Programul de cercetare a scanarii neurologice a somnului, realizat de Universitatea din Pittsburg, a detectat sursa viselor in sistemul limbic, o parte primitiva a creierului care controleaza emotiile. In timpul visului sistemul limbic explodeaza ca un foc de artificii, facandu-ne sa participam afectiv la vis. „Asa se explica faptul ca multe vise sunt episoade emotionale in care fugim de un pericol sau ne confruntam cu o situatie nelinistitoare. Partea din creier care controleaza visele gestioneaza si instinctele, pornirile, comportamentul sexual si reactia de fuga sau riposta in fata unui pericol”, arata dr. Nofzinger. In acelasi timp, lobii frontali ai creierului, care controleaza logica, sunt inactivi, explicand de ce visele sunt combinatii ciudate de evenimente si persoane.

Azi, pentru decodificarea mesajelor din vise, psihologii folosesc tehnologia moderna. Cercetatorul Robert Hoss utilizeaza o metoda computerizata pentru interpretarea culorilor din vise. Mai mult de 80% dintre oameni viseaza in culori, desi doar un sfert dintre ei isi amintesc a doua zi visele. Pentru a strange datele necesare, Hoss a analizat 24.000 de vise, catalogate in doua baze de date pastrate la Universitatea California, din Santa Cruz. Studiul sugereaza faptul ca anumite culori reprezinta anumite sentimente. Astfel, rosu defineste actiunea, entuziasmul, dorinta. Albastrul semnifica armonia, calmul, linistea, iar negrul tradeaza teama, nelinistea, intimidarea. Problema este ca fiecare subiect foloseste o paleta de culori diferita, care reflecta asocierile sale proprii. „Folosirea culorilor este modul prin care creierul traduce sentimentele in interiorul visului”, spune Hoss.

La randul sau psihologul Gayle Delaney, presedinta Asociatiei Internationale pentru Studierea Viselor crede ca cei care viseaza sunt cei mai avizati sa-si interpreteze propriile experiente din timpul somnului. Ca „noaptea este un sfetnic bun” o stim de mult, dar interesant ar fi, pentru oamenii cu diverse probleme, sa afle in vis solutia optima. Psihologul Deirdre Barrett (de la Universitatea Harvard) ii sfatuieste pe subiecti sa isi puna o serie de intrebari inainte de a adormi, lasand subconstientul sa ofere raspunsurile „Am cunoscut artisti care cautau subiecte de inspiratie si care, pur si simplu, au visat o expozitie cu lucrari de-ale lor, trezindu-se cu o multime de idei noi”, povesteste Barrett.

ECATERINA BATRANEANU - magazin.ro

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Dacă tot ce vedem nu este decât o punere în scenă în vederea unui alt scop, care ne scapă la prima privire? Este un scenariu pe care din ce mai multi greci par dispusi să-l îmbrătiseze – atât oameni simpli, cât si oameni de afaceri sau politicieni. Însusi prim-ministrul tării, George Papandreou, făcea anul trecut unele declaratii care duceau cu gândul la o astfel de ipoteză. „Acesta este un atac asupra zonei euro dus de alte interese politice si financiare (...). Noi suntem tinta, dar scopul este altul“, a declarat Papandreou, citat de „The Economist“, în mai 2010, când a avut loc prima criză a datoriilor Greciei care a reizbucnit si mai puternic anul acesta.

Foto Guliver/AFP 

Sunt întemeiate aceste credinte sau ilustrează doar tentatia umană de a da vina pe altii pentru propriile greseli? Exact în zilele în care Parlamentul elen vota al doilea plan de austeritate pentru Grecia, MONEY EXPRESS s-a întâlnit cu trei oameni de afaceri si diplomati greci din România care au vorbit deschis despre cum interpretează ei criza prin care trece tara lor.

„NU PLĂTIM!“ „Datoriile acestea nu pot fi justificate si nu ar trebui să fie plătite“, o spune relaxat, într-o română cu accent elen, Athanase Dakas, în timp ce rotocoalele de fum din trabucul său proaspăt aprins se înaltă usor către tavanul sălii de conferinte a hotelului Hilton din Capitală.
Omul de afaceri grec rosteste cu nonsalantă o idee care cu sigurantă le-ar da fiori reci pe sira spinării tuturor bancherilor din Europa de Vest. În principiu, oricine ia bani cu împrumut trebuie să-i plătească înapoi, dar Dakas crede că nu este moral ca poporul grec să plătească niste datorii făcute de politicieni corupti care au cedat lobby-ului international făcut de marile institutii financiare.

Dakas sustine că tările dezvoltate au avut tot interesul să finanteze excesiv această tară pentru că banii dati cu împrumut se întorceau în ultimă instantă înapoi. „Dacă o guvernare grecească a acceptat un împrumut de câteva miliarde de euro de la Germania, iar din acesti bani o parte au fost cheltuiti pe avioane militare si fregate achizitionate de la marile companii producătoare de arme din Germania, ceva nu este în regulă aici. De ce să vină acum Germania la mine să-mi ceară bani?“, se întreabă retoric Dakas.

Cu studii la Bucuresti si în SUA, Dakas (56 de ani) este un grec autentic căruia îi plac si businessul, si filosofia pentru că „în orice se întâmplă există o filosofie, nu-i asa?!“, spune el zâmbind. Potrivit propriilor declaratii, are investitii de circa 10 milioane de euro în România, fiind actionar la mai multe firme – Analko Invest (vopseluri), Novoplast (mase plastice), Sacconi Invest (real estate) sau Ana Aslan (medicină) –, iar recent a mai început o investitie, de 20 de milioane de euro, într-o fabrică de hârtie si detergenti la Jilava.

Nu îi este deloc teamă să-si expună ideile, oricât de radicale ar părea. „Germanii ne-au pus să vindem toată Grecia, să tăiem cheltuielile de sănătate si de educatie, dar dacă puteti să vă imaginati, niciodată nu au spus să tăiem nici un euro din bugetul de achizitii militare pentru că aici au interese mari fabricile din Germania“, afirmă el. Poate că afirmatiile sale sunt exagerate, dar un sâmbure de adevăr tot pare să existe.

TEORII SI TEORII. Grecia cheltuieste pe armament aproximativ 3,6% din PIB, mai mult decât orice altă tară din Uniunea Europeană, mai ales din cauza tensiunilor cu vecinul său mai mare, Turcia. Dar tot Dakas spune: noi de fapt nu avem nici o problemă cu Turcia. Cu toate acestea, un stat cu o populatie de aproximativ 11 milioane de locuitori, Grecia a fost cel de-al cincilea mare importator de arme al lumii între 2005 si 2009, potrivit Stockholm International Peace Research Institute (SPIRI). Chiar si în 2009, în toiul crizei financiare mondiale, bugetul de apărare al Greciei a crescut nominal de la 5,81 miliarde de euro la 6,24 miliarde de euro.

Cu aceste cifre în fată, se ridică o întrebare legitimă: cât de corect este ca populatia Greciei să sufere pentru a plăti datoriile făcute de statul elen pentru achizitia de arme? Dakas propune înfiintarea unei comisii internationale care să auditeze toate împrumuturile contractate de Grecia în ultimii 30 de ani, iar sumele cheltuite pe achizitia de bunuri inutile – precum echipamentele militare – să fie sterse din valoarea totală a datoriei. „Poporul grec nu are nici o vină. Ce putem să facem? Să murim toti ca să plătim datoria?“, exclamă Dakas, foarte intrigat de faptul că Grecia este practic fortată să renunte la suveranitatea sa fiscală.

Sursa: money.ro - Autori: Georgiana Stavarache, Mimi Noel

VA URMA ...

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

Detail-computer_network

Nelle sembianze, nell’intelligenza, nell’emotività. Volendo, anche nella suscettibilità ad alcune malattie. Sulla rivista scientifica Biological Psychiatry, è apparso un articolo che racconta dell’ultimo successo delle neuroscienze e dell’ informatica: un gruppo di ricercatori americani ha dato vita a un computer  schizofrenico, che presenta gli stessi sintomi di un cervello umano affetto dallo stesso disturbo, cioè ha problemi di personalità e inventa storie irreali.

Secondo una delle teorie più accreditate per spiegare l’origine della schizofrenia, un cervello colpito da questa disfunzione è un cervello che apprende troppo. La causa di ciò è un rilascio esagerato del neurotrasmettitore dopamina, che non gli permetterebbe di discernere tra le numerose informazioni provenienti dall’esterno. Il risultato è che ogni cosa diventa estremamente importante e quindi degna di essere memorizzata. Ma se ci sono troppe informazioni, è difficile stabilire tra loro connessioni coerenti. Da qui, la tendenza a inventare storie senza alcun senso logico.

Per ricreare questo cortocircuito cerebrale in un computer, ricercatori dell’ Università del Texas ad Austin e della Yale University, negli Stati Uniti, hanno costruito Discern, una rete neurale artificiale capace di apprendere il linguaggio naturale. Gli hanno quindi raccontato delle semplici storie, dandogli la possibilità di memorizzarle così come fa un cervello umano: creando connessioni statistiche tra parole e frasi. A questo punto, i ricercatori hanno modificato uno dei parametri che controllavano l’elaborazione dell’informazioni in modo da simulare un iper-apprendimento. In altre parole, hanno impedito al computer di dimenticare, così come accade in un cervello stimolato da troppa dopamina.

Cosa è successo? Che il computer ha cominciato a inventare storie improbabili, mostrando segni di megalomania. In un caso, per esempio, ha rivendicato la paternità di un attentato terroristico. In un altro, ha risposto a una domanda relativa a uno specifico ricordo del passato in modo sconnesso, facendo improvvise digressioni e passando di continuo dalla prima alla terza persona. Come una persona schizofrenica, quindi. Se l’esperimento sembra provare che l’ipotesi dell’iper-apprendimento è corretta, i ricercatori non si sbilanciano e chiedono altro tempo per continuare le indagini. Ma sono consapevoli della potenzialità delle reti neurali artificiali per lo studio del cervello umano.

“Il processamento delle informazioni nelle reti neurali artificiali è simile a quello che avviene nel cervello umano”, ha detto Uli Grasemann, uno degli autori. “ Quindi, è probabile che entrambi si rompano nello stesso modo. E dal momento che possiamo controllare meglio una rete artificiale di un uomo, speriamo che questo tipo di studi possa aiutare anche la ricerca clinica”.

Fonte: galileonet.it - Via Wired.it

Articolo (p)Link Commenti Commenti (0)  Storico Storico  Stampa Stampa
 

< novembre 2014 >
L
M
M
G
V
S
D
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
24
25
26
27
28
29
30
             

Titolo
en - Global Observatory (590)
en - Science and Society (583)
en - Video Alert (333)
it - Osservatorio Globale (502)
it - Scienze e Societa (553)
it - Video Alerta (132)
ro - Observator Global (392)
ro - Stiinta si Societate (464)
ro - TV Network (141)
z - Games Giochi Jocuri (68)

Catalogati per mese - Filed by month - Arhivate pe luni:

Ultimi commenti - Last comments - Ultimele comentarii:
sir are you encouraging people participate in some kind of game? ...where people give up their power? It never worked before .... that’s why I suggest instead of give up your power, exercise it from y...
05/10/2014 @ 08:45:09
By James Smith
Asta e marihoana nu?ei cine te poate opri so faci ,eu nu prefer astfel de fistractie deoarece am vazut ca dupa nu mai faci altceva fecit ca dormi bine,nu am incercat nu incerc dar nu opresc pe nimeni ...
30/09/2014 @ 09:34:56
By Miulesvu Corina Lucia
tovaraseilor .. nu confundati un sifonar sau turnator cuun ofiter sub acoperire.. e o mare diferenta ...
29/09/2014 @ 13:07:51
By Alex Andu
... deci şi Toma e securist, logic!
27/09/2014 @ 15:49:04
By Bogdan Sith Huşanu
Mai voinicilor,voi nu stiati ca inainte de 89,securistii erau omul si copacul,,ei acum sint si mai multi,cred ca au dat si lastari,ce naiba..!..
27/09/2014 @ 15:45:01
By Toma Pasculea
E greu de crezut că mişcă ceva de calibru în massmedia din orice ţară care să nu aibă vre-o treabă cu 'serviciile'. Cred că massmedia, instituţiile me...
27/09/2014 @ 15:41:52
By Alterul EgoulMeu
Manipulare, marca Basescu.
27/09/2014 @ 15:38:18
By Stela Andreica


Titolo




Publishes and comments on leaked documents alleging government and corporate misconduct.




Trilingual World Observatory: italiano, english, romana. GLOBAL NEWS- If you want to make information and not suffer it, become a CITIZEN JOURNALIST.


TurismoAssociati.it & Facebook

notizie globali, global news, stiri globale, reti sociali, social networks, retele sociale


Atlas City Project 4 All Of Us Radio The Ecova Project Backyard AQUAPONICS - Bringing food production home EuropeanOrganizationforSustainability The New Z-Land Project Pangea Organization - United towards a sustainable future Resource Based Economy Foundation


TurismoAssociati. it FEED Reader


CURRENT MOON

Trilingual World Observatory: italiano, english, romana. GLOBAL NEWS- If you want to make information and not suffer it, become a CITIZEN JOURNALIST.



Prenotazioni hotel, voli, offerte viaggi e vacanze, case vacanze, voli low cost, noleggio auto, offerte speciali.



Latest NEWS @
www.TurismoAssociati.it

Although medical marijuana is illegal in many parts of the world, its use as a medicine dates back thousands of years.

Anxiety and marijuana have a complicated relationship, but different types of cannabis may play a role.

A new survey finds Canadian rheumatologists are evenly split in their opinion of cannabis as a medicine.

Marijuana is thought to be remarkably safe because of the lack of overdose risk. VIDEO.

Marijuana can be both a medicine and a recreational drug, but separating one from the other isn't simple.

The interaction of various compounds in marijuana is known as the 'entourage effect.' Here's how it works.

Scandal-plagued former Washington mayor Marion Barry dies

Obama to Republican critics on immigration: 'Pass a bill'

Anxious residents of Missouri town await grand jury verdict

Flooding could follow heavy snow in western New York

Iran, powers set to miss nuclear talks deadline, seek extension

Suicide bomber kills 45 at volleyball match in Afghanistan

Ultimele articole - Antena3.roMinistrul german de externe, ÎMPOTRIVA aderarii Ucrainei la UE si NATO

Papa Francisc merge marti la Strasbourg pentru a se adresa Parlamentului European

Punctul de Întâlnire: Udrea-Cocos, cuplul ghiulea de piciorul lui Traian Basescu

Cum sa te trezesti dimineata fara probleme

SONDAJUL care arata ce cred românii despre DIRECTIA în care merge tara, dupa prezidentiale

Echipa masculina de sabie a României a câstigat etapa de Cupa Mondiala de la Budapesta





23/11/2014 @ 19.31.46
script eseguito in 875 ms