Desi comportamentul sinucigas este influentat de multi factori, cercetatorii de la Centrul pentru Studiul Toxicomaniei si al Sanatatii Mentale (CAMH), din Canada, au descoperit o modificare genetica specifica asociata acestui comportament, largind astfel aria cunostintelor legate de cauzele complexe ale sinuciderii.

Studii anterioare aratasera ca exista o legatura între comportamentul suicidar si gena raspunzatoare de sinteza factorului neurotrofic cerebral (sau BDNF - brain-derived neurotrophic factor), o proteina implicata în dezvoltarea sistemului nervos.

Analizând rezultatele a 11 studii si adaugând datele rezultate din propriile lor cercetari asupra persoanelor cu schizofrenie, cercetatorii de la CAMH au confirmat ca, printre pacientii diagnosticati cu boli psihice, cei care prezinta o anumita variatie a genei (variatia met - de la numele aminoacidului methionina) au un risc mai mare de sinucidere comparativ cu cei care prezinta variatia corespunzatoare aminoacidului valina.

Analiza a inclus date referitoare la 3.352 persoane, dintre care 1.202 aveau un istoric de comportament suicidar.

Autorii studiului au constatat ca 90% dintre persoanele care se sinucid sufera de cel putin o boala psihica, de pilda schizofrenie, depresie, tulburare bipolara.

Cercetatorii spera ca, în viitor, testele genetice sa poata depista persoanele cu un risc ridicat de sinucidere, iar progresele în domeniul geneticii si biochimiei sa duca la descoperirea unor tratamente care sa previna sinuciderea, de pilda prin activarea sintezei BDNF.

În evaluarea riscului de sinucidere trebuie, totodata, luati în calcul si alti factori - traumele (din copilarie sau recente), dependenta de droguri sau medicamente etc.

Sursa: Science Daily

Il Pil, Prodotto Interno Lordo, è l’insieme di tutti i beni e i servizi prodotti da un paese in un determinato periodo: dai prodotti agricoli alle automobili, dalle navi ai servizi erogati da banche, assicurazioni e aziende pubbliche. “Si tratta insomma di una gigantesca somma”, ci spiega Alessandra Agostinelli della Direzione della Contabilità Nazionale dell’ Istat.

Nel nostro Paese il calcolo del Pil è affidato all’Istat: è un processo complesso, che coinvolge oltre 100 persone. Per giungere al risultato finale gli statistici producono infatti circa 88.000 numeri intermedi.

La guida per capire la crisi economica con cause (e rimedi), consigli e domande e risposte.

Nella somma rientra tutto quello che viene prodotto nel Paese per oltre 100 diverse attività economiche in cui sono classificate le unità produttrici e per oltre 100 tipi diversi di beni e servizi.
I dati di partenza sono i bilanci di tutte le imprese industriali e dei sevizi italiane, depositati alle Camere di Commercio o comunicati all’Istat nelle rilevazioni statistiche, i dati Istat sul settore agricolo, quelli della Banca d’Italia sulle banche e le altre istituzioni finanziarie, i bilanci delle Imprese di assicurazione raccolti dall’ISVAP, i bilanci delle Amministrazioni Pubbliche, oltre a una serie di informazioni dettagliate che vengono da alcune grandi imprese o da associazioni di categoria.
A tutto questo va poi aggiunto il valore dei beni e dei servizi importati dall’estero e una stima di tutte le attività che, a causa dell’elusione o dell’evasione, non vengono dichiarate.

Si ha così il totale dei beni e dei servizi offerti.
Questo valore deve essere uguale alla domanda, cioè a tutto ciò che viene utilizzato o consumato all’interno del paese o esportato: sono i costi delle imprese (per esempio per le materie prime), i consumi delle famiglie, gli investimenti, la spesa delle Amministrazioni pubbliche.
Questi valori vengono stimati a partire dai bilanci delle imprese e delle Amministrazioni, dalle indagini Istat sulle famiglie, da quelli sulle immatricolazioni dei veicoli o sulle attività di costruzione.
Il Pil è quindi il risultato dell’equilibrio tra l’offerta e la domanda di beni e servizi.

Ecco come si è evoluto negli anni (in dollari Usa al cambio odierno. Dati non adeguati per tenere conto dell'inflazione)

Fonte: focus.it

O echipa de cercetatori americani a descoperit ca o perioada de odihna prea scurta în timpul adolescentei poate preveni dezvoltarea echilibrata a sinapselor.

Cercetarea efectuata de oameni de stiinta de la Universitatea din Wisconsin-Madison a fost publicat în jurnalul Nature Neuroscience.

Conducatorul studiului, dr. Chiara Cirelli, a explicat ca "o posibila implicatie a studiului nostru este aceea ca, daca un adolescent doarme prea putin în mod repetat, exista riscul de a suferi consecinte pe termen lung în ceea ce priveste dezvoltarea creierului. Adolescenta este o perioada cheie a dezvoltarii cerebrale, numeroase circuite nervoase fiind remodelate".

"Studiul nostru arata ca manipularea duratei de odihna în timpul adolescentei afecteaza numarul de sinapse formate", a adaugat dr. Cirelli.

Cercetatorii au observat diferente în structura creierului soarecilor studiati dupa doar 10 ore de alterare a ritmului de somn.

Comentând rezultatele studiului, Dr. Cirelli a spus ca "rezultatele noastre arata ca modificari ale ritmului de somn de doar 8-10 ore produc modificari în ceea ce priveste numarul de sinapse formate în creierul adolescent. Întrebarea cheie este aceasta: daca o perioada scurta de restrictionare a somnului produce schimbari observabile în creier, care este efectul produs de restrictionarea cronica a perioadei de odihna, situatie în care se afla multi adolescenti în ziua de azi?".

Studiul continua, cercetatorii dorind sa afle efectul pe termen lung al schimbarilor observate. "Este posibil ca aceste schimbari sa fie benigne, temporare si reversibile, dar totodata exista si posibilitatea ca functionarea si dezvoltarea creierului sa fie permanent afectate", a explicat dr. Cirelli.

Sursa: Daily Mail

Autorul celei mai controversate cercetări a anului 2011, Ron Fouchier, a făcut primele declaratii după ce autoritătile americane au recomandat, în premieră, cenzurarea studiului care a dus la conceperea celei mai contagioase tulpini de gripă aviară.

Virusul creat de echipa condusă de Fouchier are potentialul de a ucide jumătate din populatia planetei, afirmă expertii.

Într-un interviu acordat publicatiei New York Times, Fouchier afirmă că decizia luată de comisia guvernului SUA, de a sugera jurnalelor stiintifice să nu publice detalii despre cercetarea sa, "este fără precedent în istoria stiintei".

"În principiu, întelegem motivele care au dus la această decizie. Cercetarea noastră este una cu uz dual: poate fi folosită si în scopuri bune, si în scopuri rele. Comisia SUA recomandă ca detaliile despre această cercetare să fie publicate într-o formă restrânsă. Am accepta să facem acest lucru dacă ar fi fezabil, dar avem dubii. Am elaborat o listă cu expertii cărora le putem oferi detalii despre studiul nostru, iar lista a ajuns să cuprindă peste 100 de organizatii de pe întreg mapamondul, iar în total este vorba de 1.000 de experti. Odată ce ai oferit aceste detalii unui număr mai mare de 10 persoane, informatia se va răspândi. De aceea ne îndoim că putem da curs acestei recomandări", a declarat Fouchier.

Întrebat care consideră el că ar putea fi solutia, Fouchier a explicat: "Este vorba despre o cercetare foarte importantă, ce ridică un număr de întrebări ce trebuie studiate în detaliu de către comunitatea stiintifică. De aceea, pentru că nu putem mentine acest studiu confidential în cadrul unui grup atât de mare, cred că singura solutie este publicarea acestuia în varianta necenzurată".

Fouchier a explicat care sunt cele 3 aspecte ale studiului său ce necesită a fi aduse la cunostinta comunitătii stiintifice: "Primul element al cercetării ce trebuie comunicat este mesajul că H5N1se poate transmite pe calea aerului între mamifere. Am arătat, de asemenea, cum are loc acest fenomen si care sunt mutatiile care permit virusului să se răspândească pe calea aerului. Informatiile despre aceste mutatii trebuie comunicate cercetătorilor din tările afectate de H5N1, ca acestia să poată monitoriza tulpinile care circulă în natură si să poată identifica respectivele mutatii periculoase. Dacă pot identifica aceste tulpini la timp si reusesc să oprească epidemia la timp, înainte să devină pandemie, acest studiu va contribui la salvarea multor vieti. Apoi, să luăm în calcul cazul cel mai rău, în care nu putem preveni o pandemie. Atunci vom avea nevoie de medicamente si vaccinuri. În acest moment, medicamentele si vaccinurile sunt testate pe agenti ai gripei aviare care nu sunt adaptati la mamifere. Întrebarea este: sunt aceste vaccinuri eficiente împotriva virusurilor adaptate la mamifere? Pentru că am creat această tulpină adaptată la mamifere în laborator, putem crea medicamente si vaccinuri împotriva ei înainte ca ea să apară în natură.

Asadar, cele 3 aspecte-cheie ale cercetării sunt: virusul se poate transmite pe calea aerului, ceea ce arată că acest virus constituie o mare amenintare pentru omenire; identificarea mutatiilor care permit identificarea virusului în natură si faptul că studiul nostru permite crearea de medicamente si vaccinuri".

Fouchier a tinut să asigure publicul că studiul asupra virusului supercontagios a avut loc în facilităti concepute special pentru a proteja publicul, existând numeroase "straturi de protectie" care fac să fie cvasi-imposibil ca tulpina gripală să "scape" din laborator.

Întrebat dacă a observat vreun semn că ar fi monitorizat de agenti guvernamentali, Fouchier a răspuns: "Sunt convins că sunt monitorizat de multe guverne ale lumii; dacă mă urmăresc, fac o treabă bună, pentru că nu i-am observat".

Fouchier a mai adăugat că este extrem de greu ca acest virus să fie creat de o grupare teroristă în laborator. "Ca acest virus să fie reprodus într-un laborator, e nevoie de o echipă de specialisti extrem de bine pregătiti si de un laborator sofisticat. Eu cred că natura este cel mai mare bioterorist. Sunt multi agenti patogeni în natură care se pot obtine foarte usor si care ar provoca victime multe în cazul în care ar fi folositi într-un centru populat. Asadar, dacă există grupări care vor să se ocupe de bioterorism, sunt căi mult mai usoare de a actiona pe această cale decât să încerce să reproducă această tulpină a virusului H5N1. Modificarea genetică a gripei aviare H5N1 nu e ceva ce poate fi realizat într-un garaj, sunt alte metode mult mai eficiente la care grupările teroriste pot apela".

Întrebat în cât timp ar putea fi reprodusă această cercetare, Fouchier a explicat: "În cazul laboratoarelor care au această capacitate, precum cele existente în SUA, munca noastră poate fi reprodusă în câteva săptămâni. Dar în cazul tărilor cu intentii criminale sau a grupărilor teroriste, ar fi nevoie de ani de muncă".

De aceea, Fouchier afirmă că datele rezultate din această cercetare ar trebui publicate fără a fi cenzurate. "Singurele persoane care se opun publicării sunt cei din domeniul biosecuritătii, persoane care au o atitudine de «tolerantă zero» fată de orice risc potential. Specialistii în sănătate publică nu au această atitudine; de aceea, niciun specialist din domeniul sănătătii publice nu se opune publicării acestui studiu. Mă astept la o dezbatere interesantă în următoarele săptămâni între specialistii care cer transparentă totală si expertii în biosecuritate".

Sursa: New York Times - via Descopera.ro

... CONTINUA. LEGATURA AICI.

Capitolul al Saptelea: final

Vechile vaccinuri

Contestarea finala a teoriei vaccinului oral antipolio se baza în mod esential pe analiza vechilor vaccinuri ale lui Koprowski. Dar de unde aparusera? Câteva erau conservate în Statele Unite, altele în Europa.

Curtis tocmai din 1992, le descoperise existenta si ceruse în mai multe rânduri sa fie testate, dar grupul de experti de la Institutul Wistar considera ca testele ar fi fost: "laborioase, scumpe si neconcludente". Pentru care motiv? Poate pentru ca nici un esantion nu avea o relatie directa cu vaccinarile din Congo, tinând cont ca era vorba de loturi originale, deci care nu au fost înca amplificate în rinichi de maimuta sau cimpanzeu? În orice caz teoria nu prevedea ca toate vaccinurile sa fi fost contaminate si mai mult, dupa 40 de ani era posibil ca sa nu se mai gaseasca urme de HIV.

Martin ca si Hooper au scris catre Nature pentru a contesta rezultatele. Ghiciti? Nici una dintre cele doua scrisori nu a fost acceptata. Hooper se pronunta acum sigur ca originea SIDA sta în vaccinurile antipolio folosite în Africa si acuza lumea stiintifica ca ascunde adevarul. Comunitatea stiintifica continua sa repete ca teoria nu are pe ce se baza si ca reprezinta o amenintare pentru campaniile de vaccinari.

Cine decide?

"O lectie pe care trebuie sa o învatam din aceasta istorie este ca teoria e plauzibila si ca e deci necesara prudenta înainte de a introduce un tratament medical derivat din tesut animal, ca si vaccinurile vii, atenuate si xenotransplanturile". Astfel se încheia meetingul de la Royal Society în 2000.

Vaccinurile moderne sunt înca produse folosind rinichi de maimuta.  Vreau poate sa spun ca vaccinurile antipolio moderne sunt periculoase? Nu. Chiar daca poate ca ar fi mai potrivita utilizarea altor tehnici de productie, cred oricum ca experienta câstigata în 50 de ani le-a facut foarte sigure. În nici un caz nu doresc ca aceasta munca sa fie utilizata pentru a spune ca vaccinarile sunt un rau. Tocmai multumita vaccinurilor, poliomielita aproape ca nu mai exista.

Dar exista alte situatii în care se cere prudenta. Ingineria genetica, clonarea, alimente transgenice, noi tehnologii, noi medicamente, xenotransplanturi: transplante de organe animale la om. Cine decide când este riscul acceptabil? Si cum? Eu cred ca, oricum, astfel de decizii apartin colectivitatii, nu grupurilor scrupuloase de cercetatori.

Final

Dar daca teoria ar rezulta adevarata, ar trebui învinovatit Koprowski? Dar la ce ar folosi? Cred ca este mai important sa ne întrebam care este în schimb responsabilitatea structurala. Koprowski reprezinta o parte a lumii stiintifice moderne.

La ce ne va duce o societate bazata pe competitie si individualism, unde conteaza doar cine este mai puternic, cine are mai mult, cine vinde mai bine si unde doar cine ajunge primul câstiga (si deci cineva tot timpul va trebui sa piarda)? Din ce în ce mai multe persoane, sau întregi companii, se vor forta sa-si asume riscuri tot mai mari, chiar daca asta poate duce la dezastre de vaste proportii.

Cineva m-a întrebat daca sunt sigur ca vreau sa ma pun împotriva stiintei... Dar cred în schimb, ca aceasta istorie mai mult de orice ne învata cum este importanta dezvoltarea elementului fundamental al stiintei: propriul simt critic.

Mai mult stiinta nu semnifica adevar, certitudini, dar mai întâi de toate stiinta semnifica sa recunosti limitele cunostintei noastre.

Dar dupa voi, teoria vaccinului oral este adevarata sau nu? Eu, nu pot decât sa va raspund în mod extrem de stiintific: Nu se stie.

SFÂRSIT

Originea Răului - Istoria unei controversate teorii despre originea SIDA. Un documentar teatral de Christian Biasco - Traducerea si adaptarea: Radu Trofin

... CONTINUA. LEGATURA AICI.

Critici la teoria "pasajului" natural

Ok, sa admitem ca teoria vaccinului oral antipolio nu e adevarata. De ce nu sunt criticate diversele puncte slabe ale teoriei transferului natural? Cine a decis ca teoria transferului poate fi acceptata simplu ca buna, în timp ce teoria vaccinului oral antipolio a fost masacrata? Întâi de toate teoria transferului natural nu clarifica de ce nu exista nici o urma istorica sau sociala despre SIDA înaintea secolului XX…

"Stii, în Africa nu se înregistreaza tot. Probabil au existat epidemii, dar au fost citate, sau au fost confundate cu alte boli."

"Dar milioane de africani au fost deportati ca si sclavi… s-ar fi observat în America!"

"Poate ca virusul a ramas legat de un trib izolat."

"Ba nu. Pentru ca triburile izolate ar trebui sa fie cel putin 7, tinând cont ca acum exista cel putin sapte epidemii diferite în contemporan!"

"În secolul XX avem colonizarea, eliberarea de tabuurile sexuale, urbanizarea… si se stie ca în oras lumea e mai deschisa... si despadurirea care pune în contact mai mult oamenii cu maimutele…"

"Si cum îmi explici distanta genetica?"

"Distanta care?"

Teoria seringilor nesterilizate

"Distanta genetica! Sunt cazuri în care virusul uman este aproape identic cu cel al maimutelor. Dar se pare ca în acele cazuri virusul uman nu este patogen si nu este transmisibil… cum s-ar zice ca pentru a produce boala, virusul maimutelor trebuie sa fie modificat, adaptat la corpul uman. Ce anume a permis virusului sa se adapteze omului?"

"Mmmm… lasa-ma sa ma gândesc… seringile!"

"Seringile?"

"Seringile. Asculta… începând cu sfârsitul celui de al Doilea Razboi Mondial se fabrica si se folosesc tot mai multe seringi de unica folosinta. Dar Africii, de nenumarate ori i-a lipsit aparatura medicala, deci de mai multe ori s-a întâmplat ca seringile de unica folosinta, imposibil de sterilizat, sa fie reutilizate de zeci de ori. Trecând rapid acul seringii de la brat la brat s-a permis virusului sa se adapteze omului si sa provoace SIDA!"

"Deci virusul a trecut de nenumarate ori, bineînteles, de la maimuta la om, dar nu a provocat SIDA niciodata, nici nu s-a transmis. Dupa care, prin utilizarea repetata a acelor s-a transmis virusul ce s-a adaptat corpului uman. Iata o noua teorie! Pare a fi plauzibila... Dar înca o data se baga la mijloc medicina: cum e ca pe aceasta o accepta cu inima senina?"

"Pai, nu este direct vina medicinei, ci a lipsei de echipament medical din tarile în curs de dezvoltare. Este mult mai politically correct."

"Ei da. Este atât de simplu a spune ca e vina saraciei."

Originea Răului - Istoria unei controversate teorii despre originea SIDA. Un documentar teatral de Christian Biasco - Traducerea si adaptarea: Radu Trofin

VA URMA ... LEGATURA AICI

... CONTINUA. LEGATURA AICI.

Royal Society

Suntem pe 11 septembrie. În sala sunt prezenti toti luptatorii. Hooper si Koprowski se ignora. Arbitrii deschid conferinta în onoarea lui Bill Hamilton, mare om de stiinta, exemplu pentru toti de geniu, integritate si deschidere. Aplauze... dupa care începe lupta...

"Prima contestare: metoda folosita de Hooper pentru a introduce o legatura între locul vaccinarilor si aparitia primelor cazuri de SIDA nu este corecta!"

"Fara a intra în detalii, mi se pare mai degraba dificil de sustinut ca nu exista nici o relatie."

"A doua dovada: Am calculat ca data aparitiei epidemiei este 1931!"

"Nu este valabil! Este stiut ca e doar o estimare ipotetica!"

"A treia dovada: nu s-au utilizat niciodata cimpanzei, Koprowski si alti cercetatori ai epocii o confirma!"

"Într-adevar nu exista documente dar am martori care confirma ca erau folositi cimpanzeii."

"Nu cumva doriti sa credeti pe muncitorii africani punând în dubiu pe cercetatorii occidentali?"

"Nu se accepta lovituri discriminatorii!"

"Tripsina elimina SIV-ul din primele faze ale productiei!"

"Nu se stie practic nimic despre unde si cum a fost amplificat vaccinul si daca a fost utilizata tripsina!"

"Vaccinul a fost folosit si pe 6 milioane de polonezi!"

"Dar este posibil ca doar vaccinurile utilizate în Congo sa fi fost amplificate cu rinichi de cimpanzeu."

Se descurca bine la blocarea loviturilor. Dar acum acest atac este fatal.

"Au fost în sfârsit testate vechile vaccinuri ale lui Koprowski!"

"Asa si?"

"Nu s-a gasit nici o urma de SIV, nici de HIV, nici de ADN de cimpanzeu, ci doar de maimute asiatice."

"Câteva noi lucruri au distrus o urâta teorie", "teoria îsi duce moartea finala!"

Originea Răului - Istoria unei controversate teorii despre originea SIDA. Un documentar teatral de Christian Biasco - Traducerea si adaptarea: Radu Trofin

VA URMA ... LEGATURA AICI

... CONTINUA. LEGATURA AICI.

Râul

Edward Hooper, “Râul. O calatorie catre izvorul de HIV si SIDA”, 1999. Zece ani de cercetari. Mii de documente consultate prin zeci de arhive americane, europene, africane. Sute de ore de interviuri. Totul publicat de catre una dintre cele mai mari edituri din lume. Nu putea fi ignorat cum s-a facut cu Pascal, si nu putea fi lichidat cu un proces ca pe Curtis. Sunt mai bine de o mie de pagini: o frumoasa caramida!

Capitolul al Saselea: Royal Society

Bill Hamilton

Dupa aparitia cartii lui Hooper, presa e interesata de teorie. Comunitatea stiintifica nu poate ramâne în tacere. Hooper este singur, dar are un aleat de tot respectul: Bill Hamilton.

Cine e Bill Hamilton? Bill Hamilton este probabil cel mai mare biolog al secolului XX. Întâi e Darwin dupa care vine Hamilton. Bill Hamilton, dupa rezultatul procesului împotriva lui Curtis, intervenise deja în apararea plauzibilitatii teoriei si pentru a evidentia pericolul generat de catre procese asupra stiintei. De la nivelul prestigiului sau, scrisese catre Science, care… (de doua ori!) refuzase sa publice. Atunci a scris catre “Nature”, o alta prestigioasa revista, care... a refuzat sa publice.

Dupa aparitia cartii lui Hooper, Hamilton decide sa aiba un rol mai activ: decide sa organizeze un meeting de discutie în cadrul Royal Society din Londra, cea mai prestigioasa academie de stiinte din lume, a carei membru onorariu el bineînteles este. La meeting invita exponentii principali din cercetare (epidemiologi, virusologi, primatologi, experti în genetica), pentru a discuta cele doua teorii principale despre originea SIDA: Teoria trecerii naturale si teoria vaccinului.

Dar Hamilton doreste si ca noi cercetari sa fie efectuate. Satul de raspunsuri de genul: “da, este interesant, dar fondurile noastre de cercetare vin de la... deci nu as dori sa ating acest argument”. Decide ca el însusi sa participe la cercetarea a noi informatii stiintifice: organizeaza astfel o serie  de expeditii în Congo. O prima misiune porneste pe parcursul lui 1999, pe când la începutul lui 2000, pleaca cea de a doua.

Dar aceasta istorie, ce pare a fi scrisa de un slab scenarist de telenovele, are o alta lovitura de teatru: Hamilton contracteaza în Congo malaria. Reintra în Anglia si dupa putine zile cade în coma. Pe 7 martie 2000, la vârsta de 64 de ani, Bill Hamilton, cel mai mare biolog al secolului XX, moare.

Cred ca nimeni nu a fost atât de cinic pentru a se bucura de disparitia lui Hamilton, însa la scurt timp se aud voci ce spun ca teoriei i se ofera prea mult spatiu, ca meeting-ul,  dupa prevederile lui Hamilton este prea neechilibrat, iar daca nu va fi modificat multi dintre participanti nu se vor prezenta. Astfel meeting-ul este amânat din mai în septembrie, fiind reorganizat. Noua data este una dintre acelea care nu se uita: 11 septembrie 2000, la un an de la o alta zi de neuitat.

Originea Răului - Istoria unei controversate teorii despre originea SIDA. Un documentar teatral de Christian Biasco - Traducerea si adaptarea: Radu Trofin

VA URMA ... LEGATURA AICI

... CONTINUA. LEGATURA AICI.

Cimpanzei

Dar mai este o adevarata problema pentru teorie. Pâna la cazul SV40 au fost utilizate maimute asiatice, corect? Dupa care s-a trecut la utilizarea maimutelor verzi africane. În unele cazuri rare au fost folositi babuinii. Însa stramosii lui HIV-1 si HIV-2 se gasesc în cimpanzei si în maimutele mangabey, care nu s-au utilizat niciodata la producerea vaccinurilor. Deci teoria nu este adevarata. Punct.

Dar suntem siguri ca cimpanzeii si maimutele mangabey nu au fost vreodata uzate? Sabin, de exemplu, a fost întotdeauna explicit, specificând întotdeauna specia de maimuta folosita. Koprowski... În articolele sale din acea epoca, Koprowski nu precizeaza niciodata tipul de maimuta utilizat.

Nimeni nu l-a întrebat pe Koprowski ce tip de maimuta a utilizat? Koprowski a schimbat trei versiuni: maimute indiane, maimute verzi africane, maimute filipineze. “Documentele laboratorului s-au ratacit când au fost mutate”, textuale cuvinte ale lui Koprowski. S-ar fi putut folosi cu adevarat cimpanzei la producerea vaccinului Koprowski?

Si aici avem o alta lovitura de teatru: Curtis, ca si Pascal, au subliniat existenta în 1958 a unei mari colonii de cimpanzei în Congo belgian. Hooper descopera din diferite surse ca în acea colonie fusesera adunati mai bine de 400 de cimpanzei: cea mai mare colonie de cimpanzei creata în lume, la completa dispozitie a  Dr. Koprowski. Pentru a produce vaccinul antipolio? Oficial pentru a testa vaccinul sau pe cimpanzei, test absolut inutil (dar nu vom contempla aspectul drepturilor animalelor: în acea epoca nu se respectau drepturile africanilor, sa ne imaginam cele ale animalelor). Numarul lor este oricum disproportionat.

Într-un document se precizeaza ca rinichi de cimpanzei au fost expediati catre Statele Unite, pentru a produce culturi de tesut din rinichi de cimpanzeu, însa pentru o alta cercetare, despre hepatita. Deci fusesera deja uzate culturi de rinichi de cimpanzeu. Dar care ar fi fost motivele pentru a nu le utiliza si în producerea de vaccin antipolio? Daca am întreba un oarecare virolog din acea epoca va spune: pretul. Era mai scump sa obtii rinichi de cimpanzeu decât rinichii  maimutelor inferioare. Dar daca am la dispozitie 400 de cimpanzei!

Pascal ipotiza chiar ca numele vaccinului, CHAT, ar putea semnifica “CHimpanzee ATtenuated”…

Experimentari în Africa

De acord. Admitem acum ca teoria vaccinului oral antipolio este adevarata: s-a gasit o explicatie pentru epidemia de HIV-1. Dar cum se explica epidemia de HIV-2? Pai, Koprowski nu era chiar unicul care îsi testa vaccinurile în Africa. Într-un test efectuat în Maroc în 1953 aproape sase mii de copii au fost vaccinati cu un presupus vaccin antipolio care dupa doi ani s-a aratat a fi un virus parazit al iepurilor, din fericire inofensiv la om.

Mai era si Pierre Lépine, de la Institutul Pasteur, care facea experimente. Unul a fost înregistrat la Mitzic în 1957. Unde se gaseste Mitzic? În Serbia? Nu, se gaseste în Gabon. Doua mii de persoane au fost vaccinate în câteva zile si singura referinta la test din literatura stiintifica sunt doua rânduri la sfârsitul unui articol ce vorbeste despre altceva.

Uite ca în 1994 în regiunea Gabon se descopera existenta unei alte epidemii de SIDA, independenta de HIV-1 si de HIV-2. HIV-3? Nu, pentru ca la o analiza mai profunda se descopera ca acest nou virus apartine totusi familiei de SIV a cimpanzeilor, deci este putin asemanator cu HIV-1 normal, acela regasit în toata lumea. Dar un lucru este clar: este vorba de un pasaj independent de la cimpanzei la om.

Prima urma la om a acestei versiuni particulare de HIV-1 este datata 1962, prin cazul marinarului norvegian. Dar nu era din Manchester marinarul? Nu acel marinar, altul! Un alt marinar care a fost în Camerun între 1961 si 1962, care a contractat HIV, l-a transmis sotiei si fiicei si toata familia a murit de SIDA în 1976. Sângele a fost conservat si în 1997 s-a descoperit ca virusul marinarului norvegian era tocmai acest HIV-1.

Dar tinând cont ca primele cazuri de HIV-2 se înregistreaza printre câtiva veterani portughezi, care luptasera în Africa pe la jumatatea anilor saizeci, nu este posibil ca portughezii sa lucreze la dezvoltarea unei versiuni proprii a vaccinului în Africa Occidentala, utilizând de exemplu maimute mangabey?

Originea Răului - Istoria unei controversate teorii despre originea SIDA. Un documentar teatral de Christian Biasco - Traducerea si adaptarea: Radu Trofin

VA URMA ... LEGATURA AICI

... CONTINUA. LEGATURA AICI.

Cercetarile lui Hooper

Înainte de toate este Hooper cel ce descopera ca marinarul din Manchester nici macar nu a fost în Africa, ci locul cel mai  îndepartat în care a ajuns a fost strâmtoarea Gibraltar.

Mai târziu reuseste sa descopere ca operatiunile de vaccinare au cuprins un numar mult mai ridicat de persoane. Nu 300'000 de persoane, precum descoperit de Curtis, ci mai bine de un milion de persoane au fost vaccinate între 1957 si 1960 în 28 de campanii diferite între Congo, Rwanda si Burundi.

Hooper cerceteaza în diferite arhive din jurul lumii. Însa în arhiva Ministerului Afacerilor Externe din Bruxelles, care ar trebui sa contina documentatia administratiei coloniale din Congo belgian, dosarele dintre octombrie 1956 si iulie 1958, lipsesc. Dintre documentele succesive celor lipsa din arhiva, o parte din corespondenta dintre Belgia si responsabilii sanitari din Congo priveste în mod straniu siguranta vaccinului Koprowski, tinând cont ca se dezvolta des mici epidemii de poliomielita succesive vaccinarilor. Câteva dintre aceste rezerve sunt chiar publicate în revistele stiintifice ale epocii.

Si ce sa mai spunem de Organizatia Mondiala a Sanatatii care în mai multe ocazii a precizat ca nu a oferit nici un consens pentru experimentarea, luând bineînteles distanta. Ba chiar într-un document datat 1958 se afirma ca vaccinarile efectuate în Congo sunt un exemplu clar de cum nu trebuie efectuate experimentarile.

Mai mult, acele vaccinari erau practic inutile pentru ca majoritatea populatiei africane era imunizata în mod natural la nastere. Credeti oare ca autoritatile belgiene din Congo au întrebat fiecare african: “Ma scuzati, acesta este un vaccin experimental, nu suntem cu adevarat siguri ca functioneaza si nu suntem nici macar siguri ca este de încredere. Dumneavoastra probabil nici nu aveti macar nevoie, însa acceptati sa luati parte la acest experiment pentru binele tarilor occidentale?”

Ok, stiu, nu pot face un caz. Pe timpul lui Koprowski, etica experimentarii facea primii sai pasi. Acum aceste lucruri nu se mai întâmpla. Dar atunci de ce în 1985 Koprowski a experimentat în Argentina un vaccin antirabic pe vaci, fara autorizatia autoritatilor competente si fara sa avertizeze taranii si populatia locala care au continuat sa bea laptele acelor vaci? Dar daca intram pe acest subiect ne prinde noaptea si nu va povestesc toata istoria.

Originea Răului - Istoria unei controversate teorii despre originea SIDA. Un documentar teatral de Christian Biasco - Traducerea si adaptarea: Radu Trofin

VA URMA ... LEGATURA AICI